Suferi de intoleranță la gluten? Cum se tratează această boală și ce alimente nu ai voie să consumi

Peste tot în jur, din ce în ce mai mulți oameni vorbesc despre intoleranța la alimente care conțin gluten. Din acest motiv, pe piață au început să apară din ce în ce mai multe produse care nu conțin acest ingredient.

Adevărul este că glutenul este cu adevărat nociv numai pentru persoanele care suferă de o intolență la acest ingrediente, care se mai numește și boala celiacă, numită și enteropatie glutenică. Aceasta este de fapt o afecțiune autoimună autoimună multifactorială care apare, de regulă, la persoane cu predispoziţie genetică şi este declanşată de consumul alimentelor ce conţin gluten, conform scoalapacientilor.ro. În cazul persoanelor care au această afecțiune, ingestia unor cantităţi extrem de mici de gluten declanşează un răspuns imun inflamator la nivelul intestinului subţire. Astfel, acest lucru poate conduce la distrugerea vilozităţilor intestinale şi, implicit, la imposibilitatea organismului de a asimila nutrienţii.

Simptome și diagnosticare pentru intoleranța la gluten

Boala celiacă poate să apară la orice vârstă, preponderent la femei faţă de bărbaţi. În cazul în care este nediagnosticată, se ajunge la subnutriție şi chiar la complicaţii severe cum ar fi limfomul intestinal. Din păcate, 83% dintre pacienții cu boala celiacă rămân nediagnosticați sau sunt greșit diagnosticați, conform sursei citate.

Supranumită şi boala cameleon', intoleranța la gluten are peste 300 simptome şi afecţiuni asociate. Cele mai cunoscute sunt simptomele gastro-intestinale (diaree, balonare, spasme, greaţă, flatulenţa etc). Cu toate acestea, trebuie avute în vedere şi simptome de ordin metabolic, neuropsihic, dermatologic, osteoarticular etc.

În cazul copiilor, pot să apară întârzierile de creştere, abdomenul mărit și dificultăţile de concentrare, care ar putea fi semnale pentru diagnostic de boală celiacă. La femei, boala celiacă se poate asocia cu tiroidita autoimună, avorturi recurente, infertilitate, menopauză precoce. În cazul în care există diabet tip 1, anemie feriprivă sau dermatită herpetiformă, ar trebui efectuate şi analize pentru depistarea bolii celiace.

Analizele specifice pentru boala celiacă sunt anticorpii anti-transglutaminază şi anti-endomisium (IgA/IgG), iar la copii mici anti-gliadina deamidată.

Deoarece intoleranța la gluten este o boală cu predispoziţie genetică, rudele de gradul 1 ale pacienţilor diagnosticaţi cu boală celiacă au un grad de risc de 1/22, iar cele de gradul 2 de 1/39 de a dezvolta boala celiacă pe parcursul vieţii.

Terapia pentru intoleranța la gluten este exclusiv nutrițională

Tratamentul în boala celiacă este o terapie exclusiv nutriţională și anume dieta fără gluten. Această alimentaţie specială constă în eliminarea totală a alimentelor care conţin grâu, orz, secară şi ovăz.

Alimente care nu conțin gluten

legume naturale: roșii, cartofi, salată verde, broccoli, varză, spanac, morcovi
fructe naturale: avocado, fructe de pădure, banane, mere, struguri
carne: porc, vită, curcan, pui, rață
pește: somon, hering, sardină, ton
ouă
uleiuri vegetale: măsline, floarea soarelui, porumb
unt
lactate natur: iaurt, brânză, cașcaval, smântână, lapte
nuci: migdale, caju, nuci, alune
semințe: floarea soarelui, dovleac
cereale: porumb, orez, mei
pseudocereale: hrișcă, quinoa, tapioca, sorg, amarant
miere, cafea, cacao, ceai, zahăr, sare

Alimente care conțin gluten

grâu și hibrizi: bulgur, spelt, kamut, inclusiv tărâțe, borș, amidon de grâu, germeni, griș, pesmet
orz: malț, oțet din malț
ovăz și derivate: fulgi, preparate cu malț
secară
alimente procesate: bere, prăjituri, paste, sosuri, crutoane, chipsuri, lactate cu adaosuri.

Foto: 123rf.com

Mihaela Tudor

Citește și:

Cea mai eficientă metodă de a scăpa pofta de dulciuri! Vei slăbi mult mai rapid

Ești mereu obosită? Poți avea sindromul epuizării cronice