O mulțime de oameni consumă zilnic salamuri din comerț, fără să realizeze ce mănâncă de fapt. Aceste produse se prepară prin prin mai multe procedee, destul de complicate, iar de cele mai multe ori nu conțin ingrediente tocmai sănătoase.
Puțini știu că 30% din sortimentele de salamuri analizate în cadrul unui studiu nu se regasește carnea de vită în reteța acestora. La numai 25% dintre produsele analizate se menționeaza tipul de fum folosit la afumarea acestora și anume fum natural obținut din lemn de fag, conform apc-romania.ro. Specialiștii care au realizat studiul susțin că bănuiesc faptul că pentru fabricarea celorlalte produse s-a utilizat fum lichid, care de cele mai multe ori este injectat în masa produsului pentru a potența gustul, mirosul și a crește termenul de valabilitate.
Cu toate acestea, fumul lichid conține gudron, hidrocarburi aromatice policiclice și alte substante chimice care pot afecta ficatul, pancreasul și chiar pot genera anumite forme de cancer.
Asociația Pro Consumatori a analizat 20 sortimente salam de vară. Acest studiu face parte din Campania Națională de Informare și Educare: „Să învățăm să înțelegem eticheta!'. Prin această campanie, experții asociației Pro Consumatori și-au propus să-i învețe pe consumatori să înțeleagă eticheta produselor astfel încât aceștia să facă achiziții în cunoștință de cauză.
Salamul de vară a fost gândit pentru consum în sezonul cald din mai multe motive: suficient de rezistent la temperatura mai ridicată a verii, suficient de uscat pentru a rămâne ferm și elastic, cu structură plăcută, fără grăsime migrată din membrană. Dacă este consumat la temperatura ambiantă ori ușor prăjit (este indicat să fie preparat termic dacă nu a fost păstrat la rece), este pretabil pentru nenumărate variante de alcătuire a unei gustări, de la consumul simplu, cu pâine, la variante sofisticate, alături de felurite legume, pastete etc.
Între preparatele din carne, face parte din categoria celor cu structură tipică, fierte și dublu afumate. Se prepară și se prezintă în formă de baton („rudă) cu diametru de circa 45-50 mm diametru, cu lungimea de circa 20-40 cm și masa de circa 500g. Ca urmare a afumării și a uscării moderate din finalul procesului de preparare, suprafața rămâne continuă, dar cu numeroase denivelări scurte, poziționate în lungime, generate de contragerea umpluturii din membrane.
Se prepară din carne (pulpă) de porc și de vită, în proporții egale, la care se adaugă circa 20% masă de slănină proaspătă și condimente (sare, piper, boia, usturoi, chimen, dar și puțină silitră ori salpetru (circa unu la mie), care sunt săruri ale azotului adăugate, după tradiția germană, cu scop de conservare și de păstrare a culorii roșii specifice).
Prepararea tradițională presupunea frâmântarea la rece a cărnii tocate și a slăninei, în etape alternate cu timpi „de odihnire care durau câteva zile, apoi tragerea în membrane de porc sau de vită, afumare, fierbere, și iar afumare și uscare moderată. Astfel preparat, salamul de vară se poate păstra la rece (10-12 grade Celsius) circa 30 de zile sau chiar mai mult, fără riscul pierderii calității (modificarea gustului plăcut, a aromei, a consistenței, a stabilității chimice). Cu toate acestea, nu toate produsele prezente pe piață respectă aceste standarde de calitate.
Foto: shutterstock.com
Citește și:
Desertul Lapte de Pasăre se numește, de fapt, Insula Plutitoare
3 cocktailuri simple, care te vor răcori vara aceasta
Tort cu înghețată și fructe de pădure