Omega-3 pentru minte si inima

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Acizii grasi Omega-3 joaca un rol deosebit in dezvoltarea organismului uman si sunt indispensabili dezvoltarii lui intelectuale. Cercetatorii au pornit de la ideea ca primii oameni din estul Africii au trait pe malurile lacului Rift Valley si s-au hranit mai mult cu peste, ce continea suficienti acizi grasi Omega-3 cu lant lung, ca EPA si DHA.

Acesti acizi grasi superiori, nesaturati, erau „sustinatori esentiali ai dezvoltarii, fiind responsabili, probabil, de evolutia „omului inteligent, asa numitul „Homo sapiens, in urma cu doua milioane de ani. Capacitatea lui intelectuala a crescut datorita imbunatatirii calitatii nutritionale prin continutul ridicat de acizi grasi Omega-3 cu lant lung.

Alimentatia mamei si viitorul bebelusului
Cercetatorii de la o universitate londoneza au publicat un studiu asupra influentei acizilor grasi Omega-3 in dezvoltarea inteligentei si acuitatii vizuale la embrionul intrauterin, iar la adult, in prevenirea anumitor boli, cum sunt afectiunile cardiovasculare.

Dupa concluziile acestuia, alimentatia viitoarei mame ar putea fi hotaratoare si ar putea defini chiar viitorul speciei umane. Acizii grasi Omega-3 sunt componente importante ale celulelor nervoase si retinei. Aceste substante nutritive esentiale ar trebui preluate intr-o cantitate suficienta din alimente, mai ales in cazul femeilor insarcinate sau a mamelor care alapteaza, deoarece acizii grasi Omega-3 DHA (acidul docosahexaenoic) sunt hotaratori pentru dezvoltarea sistemului nervos la embrion si la copilul mic, precum si in faza de crestere. Din acest motiv, cercetatorii pledeaza pentru imbogatirea laptelui praf pentru sugari cu DHA, pentru a permite sugarilor si prematurilor hraniti artificial o dezvoltare corporala adecvata.

La ce sunt buni acizii Omega-3
Acizii grasi Omega-3 scad concentratia trigliceridelor (grasimi neutre) in sange, au efecte pozitive asupra tensiunii arteriale si impiedica agregarea plachetara (trombocitara). Astfel, imbunatatesc fluiditatea sangvina. In afara de acestea, stabilizeaza ritmul cardiac si previn aritmiile.

Consumul crescut de peste marin cu continut de acizi grasi Omega-3 scade riscul transformarii arteriosclerotice a vaselor sangvine, intr-un stadiu foarte precoce. Alte studii, cu rezultate asemanatoare, s-au realizat in Japonia si in Olanda. In anul 1997, Chicago Western Electric Study arata, printre altele, ca barbatii care au consumat o cantitate redusa de peste sau nu au consumat deloc au avut cel mai crescut risc de infarct miocardic si deces. Diferenta intre ei si grupul celor mai putin expusi la acest risc se explica categoric prin consumul mai mare de peste.

Circulatie, inima si ateroscleroza.
Acizii Omega-3 scad riscul aritmiilor cardiace si al infarctului miocardic, previn tromboza, prin impiedicarea agregarii plachetelor. De asemenea, pot reduce marimea depunerilor ateromatoase pe peretii vaselor sangvine, stimuland pastrarea integritatii lor. Scad nivelul sangvin al trigliceridelor si au efect pozitiv asupra repartitiei grasimilor sangvine, inclusiv a colesterolului. In plus, au efect pozitiv asupra tensiunii arteriale. Consumul regulat si in cantitati satisfacatoare a acizilor grasi Omega-3 de origine marina poate scadea hipertensiunea arteriala, fara sa dauneze organismului. Pacientii postinfarct au sanse de supravietuire mai ridicate daca beneficiaza de suplimente cu acizi grasi polinesaturati Omega-3 (EPA si DHA) cu lant lung.

Ochi. Intr-un studiu american recent aparut, s-a putut demonstra faptul ca persoanele care prin consumul crescut de peste au avut un aport mare de acizi grasi Omega-3 au suferit foarte rar de sindromul ochilor uscati (sindromul sicca).
 

Afectiuni inflamatorii. Acizii grasi Omega-3 au efecte pozitive asupra afectiunilor reumatice, afectiunilor inflamatorii ale intestinului si asupra afectiunilor psihice (tulburari ale atentiei, depresie). Din a doua ju-matate a anilor ‘80, este cunoscut faptul ca acizii grasi Omega-3 au efect benefic si in cazul inflamatiilor cronice ale pielii, in special in psoriazis.

Dereglari metabolice. Persoanele care sufera de diabet pot beneficia de consumul acizilor grasi Omega-3 prin echilibrarea metabolismului lipidic si a nivelurilor de insulina.

Cancer. Conform datelor comunicate in urma unui studiu important din anul 2005, realizat in zece tari europene, cancerul de colon se asociaza cu consumul crescut de carne rosie si produse de carmangerie, iar consumul de peste are efect protector. In timp ce consumul excesiv al grasimilor saturate si al acizilor grasi Omega-6 sunt raspunzatoare de aparitia anumitor forme de cancer, potentialul protector al pestilor se expli-ca prin existenta acizilor grasi cu lant lung Omega-3 in compozitia lor. Prin consumul de peste, va fi redus chiar si riscul cancerului de prostata, probabil prin scaderea formarii eicosanoidelor, alcatuite din acidul arahidonic.

Altele. Persoanele alergice si cele supraponderale pot profita de EPA/DHA in timpul unei cure de slabire. Exista o legatura intre consumul acizilor grasi Omega-3 si riscul osteoporozei. Datorita semnificatiei atat de evidentiate a DHA-lui din uleiul de peste sau din algele speciale, ca o componenta functi-onala a sistemului nervos, s-a aratat posibilitatea folosirii acesteia in tratarea sclerozei multiple si in prevenirea dementei in boala Alzheimer.

Din meniu sau din capsule?
Pestele care traieste in apele reci/arctice contine suficienti acizi grasi Omega-3 si, cu cat e mai gras, cu atat contine mai multi acizi grasi Omega-3. Somonul de lac si pastravul tra-iesc in ape mai calde si necesita mai putina „protectie de acizi grasi Omega-3, motiv pentru care au un continut mai scazut din acestia. Pe de alta parte, ei se numara printre pestii slabi, asadar continutul deja scazut de acizi grasi Omega-3 va fi redus si mai mult.

Untura de peste nu este potrivita ca sursa de Omega-3, deoarece provine din ficatul pestilor si contine cantitati mari de vitamine A si D. In astfel de cazuri, consumul lor regulat, in doze mari, poate duce la supradozaj (hipervitaminoza) si poate avea efect daunator asupra sanatatii. Untura de peste, consumata in doze mari, nu este potrivita pentru suplimentarea cu acizi grasi Omega-3. De exemplu, uleiul de peste din capsule este obtinut din peste si nu din ficatul acestuia, asa ca are o compozitie diferita.

Avantajul capsulelor este acela ca, la prepararea uleiului de peste, eventualele substante daunatoare, precum mercurul, toxinele din mediu sau dioxina, pot fi eliminate prin metode speciale de prelucrare (rafinare). Astfel, in produsele care se comercializeaza, nivelul lor ar trebui sa fie sub nivelul detectabil.

Produse bogate in EPA/DHA. Exista diferente importante in compozitia produselor pe baza de ulei de peste care se gasesc in supermarketuri, drogherii si farmacii. Pot sa apara diferente si in ceea ce priveste calitatea materiei prime. Din acest motiv, ar trebui alese produsele de mare valoare calitativa, cu continut mare de EPA/DHA.

Numai cu vitamina E. Deoarece acizii grasi Omega-3, ca toti acizii grasi nesaturati, la expunerea la oxigen si lumina, devin rapid rancezi, adica se strica, uleiul va fi „impachetat intr-o capsula de gelatina. Unii produ-catori adauga si vitamina E, deoarece aceasta are efect antioxidant, protejand astfel uleiul. Sunt de preferat produsele care contin si vitamina E, pentru ca, in cazul consumului crescut de acizi grasi Omega-3, creste si necesarul acestei vitamine. Din acest motiv, este bine ca cumperi numai capsule care contin si vitamina E.
 

Experienta eschimosa
In urma observatiilor stiintifice din domeniul stiintelor de igiena alimentara, s-a observat influenta pozitiva a consumului de peste asupra vaselor sangvine. Inca de la inceputul anului 1950, cercetatorii norvegieni au presupus ca un consum crescut de peste marin scade mortalitatea din afectiunile cardiovasculare, precum si riscul de tromboza si embolii in urma operatiilor. Rezultatul cel mai elocvent a fost furnizat de catre cercetatorii danezi, care au comparat mortalitatea prin afectiunile cardiovasculare intre danezi si eschimosii (inuiti) din Groenlanda.

Desi consumul de grasimi a inuitilor l-a depasit cu mult pe cel al danezilor, rata infarctelor la danezi a fost de zece ori mai ridicata. Desigur, rata infarctelor eschi-mosilor care traiesc in Danemarca si renunta la ali-mentatia traditionala este la fel de ridicata ca si la danezi. Acest rezultat pledeaza pentru importanta factorilor de mediu – a obiceiurilor nutritionale –, nu pentru factorii genetici ai populatiilor studiate. Alimentatia traditionala a inuitilor are un continut caloric foarte ridicat si este bogata in grasimi, proteine si colesterol. Contine o cantitate mica de subs-tante de balast si acizi grasi nesaturati, de tipul acidului linolic (acid gras Omega-6).

Prin urmare, din punct de vedere nutritional, sunt indeplinite toate conditiile care provoaca ateroscleroza. Diferenta este data, totusi, de continutul ridicat de acizi grasi nesaturati Omega-3 – mai ales EPA si DHA – a pestilor de apa rece.

Cat si ce fel de peste?
Asociatia Americana a Inimii (American Heart Association) recomanda consumul acizilor grasi Omega-3 (EPA si DHA) din peste, de cel putin doua ori pe saptamana, atat pentru oamenii sanatosi cat si pentru cei cu afectiuni cardiace.

Consuma scrumbia, macroul, somonul, tonul si sardelele sub orice forma, inclusiv sub forma afumata sau in conserva. In cazul consumului saptamanal de doua mese pe baza de peste, grasimile sub forma de acizi grasi Omega-3 nu se depun atat de mult la nivelul abdomenului ca in cazul consumului zilnic, sub forma de produse de panificatie, chipsuri, ciocolata si alte produse de rontait.

Cei care vor sa reduca si mai mult caloriile sub forma de grasimi pot apela la capsulele cu continut de ulei de peste sub forma concentrata. Persoanele supraponderale nu trebuie sa renunte la efectul benefic al EPA/DHA in cazul reducerii greutatii corporale. Consumul de ulei de peste, respectiv de acizi grasi Omega-3, scad riscurile cardiovasculare in cazul pacientilor supraponderali, prin scaderea grasimilor sangvine, si ajuta la normalizarea metabolismului glucidic.

Faptul ca si consumul unei cantitati mici de peste ofera avantaje este relevat de un studiu olandez: in anul 1985, un grup de cercetatori olandezi, impreuna cu profesorul Daan Kromhout, a urmarit 852 de barbati, timp de 20 de ani, si a observat ca, in urma consumului de peste de doua pana la trei ori pe saptamana (corespunzator a circa 30 grame zilnic), a scazut riscul infarctului miocardic cu 50 la suta, comparativ cu cei „neconsumatori. Acest studiu argumenteaza recomandarea: „consumati doua pana la trei portii de peste pe saptamana. Consumul saptamanal a mai mult de 200 grame de peste scade riscul cardiovascular cu 1 pana la 59 de procente, comparativ cu cei care consuma mai putin de 50 grame de peste pe saptamana.

 

Foto: Shutterstock
 

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2 3

Recomandari
Mai multe din Culinar