Levisticum officinale
Leusteanul este o planta perena, cu frunze crestate, de culoare verde a carei nuanta se inchide pe masura maturizarii. Face parte din familia de plante apiaceae (familia patrunjelului).
Frunzele de leustean sunt folosite de obicei drept condiment. Totusi, radacina si fructele au o aroma similara, dar mai puternica, si pot fi si ele folosite.
Este preferabil ca frunzele de leustean sa fie consumate proaspete, adaugate in mancare la sfarsitul prepararii ei, astfel incat calitatile nutritive ale plantei sa nu se piarda. Ele rezista cateva zile la temperatura camerei si cca. 7-10 zile in frigider, ambalate intr-o punga de plastic. Leusteanul se poate cultiva si iarna, in casa. Frunzele de leustean uscate se pot pastra cateva luni la adapost de lumina, aer si umezeala.
Utilizari
Aroma caracteristica a leusteanului il face potrivit pentru muraturi si oteturi aromate, supe si mancaruri de cartofi, sosuri de rosii. O combinatie traditionala la noi este borsul cu leustean.
Text: Mihaela Serea
Iarba de lamaie
Cymbopogon citratus
Lemongrass este o planta perena din familia poaceae sau graminee, din care fac parte graul, orzul, secara. Creste in climat tropical sau subtropical.
Se folosesc tulpinile solide, de culoare alba. Aceasta se taie feliute sau se zdrobeste. Este indicat ca, inainte de folosire, tulpinile sa fie spalate si tinute in apa cca. 2 ore. Se poate pastra in frigider ambalata in folie de plastic, timp de 2-3 saptamani.
Planta are o aroma puternica, proaspata, asemanatoare cu cea a lamaii. Gustul este asemanator cu cel al lamaii dar si cu cel al ghimbirului.
Utilizari
Planta este fibroasa, de aceea, de obicei, este scoasa din mancare atunci cand prepararea ei s-a terminat. In anumite feluri de mancare se pastreaza feliutele sau bucatelele zdrobite.
Aroma sa merge foarte bine cu pestele, carnea de pasare si fructele de mare.
Text: Mihaela Serea
Citrus limon
Lamaia este fructul lamaiului, un arbore din familia rutaceae (familia citricelor). Arborii cresc in zonele tropicale, subtropicale, mediteraneene. La noi se cultiva ca arbori ornamentali, in ghiveci si infloresc tot timpul anului. Florile sun deosebit de parfumate.
Fructele sunt cele folosite. Coaja lor galbena este foarte aromata si are gust amarui. Cu cat este mai bine evitat stratul alb al cojii, cu atat mai bine se va evita gustul amar. De obicei, coaja de lamaie se rade pe o razatoare fina si se pastreaza pentru putin timp cu zahar si putin alcool. Este preferabil sa se folosesca imediat ce a fost rasa.
Sucul de lamaie este foarte acru, cu un continut minim de zahar; aroma sa este certa, dar este mai slaba decat cea a cojii.
Utilizari
Coaja rasa de lamaie se adauga la dulciuri si produse de patiserie, atat in aluaturi cat si in umpluturi (ex.: placinta cu branza dulce, cozonac), dar in cantitati mici, aroma ei fiind foarte puternica. Se combina placut cu alte arome, in special cu vanilia.
Sucul de lamaie poate fi folosit pentru acritul oricarui fel de mancare, ca alternativa a otetului – mult mai putin sanatos – sau a borsului. Este aproape nelipsit de langa peste. Pentru gustul sau acid este folosit la maioneza si diverse alte sosuri.
In cofetarie exista multe retete de prajituri cu crema de lamaie apreciate pentru gustul lor racoritor. Si, nu in ultimul rand, gustul proaspat si racoritor al sucului de lamaie este apreciat in inghetata si bauturi racoritoare si cocktailuri.
Text: Mihaela Serea