Postul intermitent: beneficii reale sau mit?

Postul intermitent este un subiect sensibil printre nutriționiști. Se spune că pentru un corp sănătos și o minte mai ageră, trebuie să uităm de obiceiurile alimentare cu care am fost învățați și să adoptăm practica veche de a renunța complet la alimente timp de câteva ore bune…

Postul intermitent: beneficii reale sau mit?

„Simt o amețeală în creier și o durere de stomac. Picioarele mele parcă sunt mai grele, ca de plumb iar vederea este încețoșată. Îmi asum și accept tot ceea ce simt. În plus, am fost asigurat că aceste simptome vor trece. Între 10 zile și trei săptămâni de acum încolo, corpul meu se va adapta la noul regim care presupune post negru timp de două zile în fiecare săptămână. Între timp, trebuie să mă concentrez pe beneficii. Gata cu micul dejun dis de dimineață, apoi cu al doilea mic dejun mai târziu, ignor cu stoicism chemarea gustărilor de după-amiază, pentru că rezultatul final este extrem de satisfăcător.„

Postul negru este, de cele mai multe ori, asociat cu un obicei religios. Este al patrulea dintre cei cinci stâlpi ai islamului. Budiștii consideră că este un mijloc de a practica autocontrolul și pledează pentru abținerea de la mâncare după masa de prânz. Pentru unii creștini, posturile temporare sunt văzute ca o modalitate de a te apropia de Dumnezeu. Dar beneficiile reale ale postului intermitent sunt mult mai complexe.

Citește și...

Victor Ponta și Daciana Sârbu au divorțat în mare secret. Culisele despărțirii la care nu se aștepta nimeni

Cum a reacționat Ilona Brezoianu, după ce a fost criticată că i-a luat locul Andreei Bălan la „Te cunosc de undeva!': „Câinii latră, ursul merge'

Ideea că postul ar putea fi bun pentru sănătate are o istorie lungă, chiar dacă discutabilă. În 1908, Linda Hazzard, o americancă cu o anumită pregătire medicală, a publicat o carte numită „Postul pentru vindecarea bolilor”, prin care susținea că hrana minimă este calea către recuperare după o varietate de boli, inclusiv cancerul. Imediat după asta, Linda Hazzard a fost închisă după ce unul dintre pacienții ei a murit de foame. Dar dacă ar fi, cel puțin parțial adevărat ce susținea ea?

De curând, tot mai multe voci susțin postul negru ca parte integrantă din vindecarea trupului, mergând până acolo încât s-a sugerat că acesta ar putea ajuta într-adevăr persoanele cu cancer. Ba mai mult, ar putea reduce riscul de apariţie a oricărui tip de cancer, poate oferi protecţie împotriva diabetului zaharat şi a bolilor de inimă, ajută la controlul astmului bronșic şi poate întârzia apariţia bolii Parkinson şi a demenţei. Mulţi dintre oamenii de ştiinţă care studiază efectele auto-înfometării pe animale au demonstrat că începerea unei diete care să includă înfometarea intermitentă la o vârstă echivalentă cu vârsta mijlocie la oameni poate întârzia debutul bolii Alzheimer şi al Parkinsonului

Merită să încercăm postul intermitent?

Până de curând cele mai multe studii care făceau referire la corelaţia dintre dietă şi sănătate sau longevitate erau legate doar de restricţia de calorii. Aceste studii au condus la câteva rezultate impresionante, durata de viaţă a unor specii diferite de animale fiind prelungită cu până la 50% în urma reducerii aportului caloric zilnic la jumătate. Totuși, nu putem ignora moștenirea genetică: un studiu care a urmărit populaţia de macaci timp de 23 de ani a scos la iveală faptul că, deşi restricţia de calorii a întârziat debutul bolilor specifice vârstei, aceasta nu a avut niciun impact asupra duratei de viaţă. Prin urmare, moştenirea genetică ar putea juca un rol mai important în prelungirea duratei de viaţă.

Aceasta este o veste proastă pentru oricare dintre cei care s-au abţinut de la o alimentaţie excesivă timp de zeci de ani în speranţa că vor trăi mai mult, însă aceste constatări nu i-au descurajat pe cercetătorii care urmăresc beneficiile mâncatului puţin. Ei au subliniat că, deşi în mod evident înfometarea implică reducerea numărului de calorii cel puţin în zilele stabilite, aceasta atrage după sine modificări biochimice şi fiziologice care nu se produc atunci când alimentaţia noastră este cea obişnuită.

Citește și...

Cum arată Dima Trofim după ce a slăbit 13 kilograme, în doar o lună. „Sunt convins că mulți nutriționiști ar spune că nu este tocmai indicat'

Cum a reacționat Ilona Brezoianu, după ce a fost criticată că i-a luat locul Andreei Bălan la „Te cunosc de undeva!': „Câinii latră, ursul merge'

Există păreri care susţin că suntem adaptaţi din punct de vedere evolutiv să putem supravieţui şi dacă avem perioade în care nu nu mâncăm deloc. Dovezile că strămoşii noștri nu au avut o alimentaţie care să cuprindă trei mese pe zi şi gustări sunt destul de convingătoare. Genele noastre sunt adaptate să fie capabile să facă faţă perioadelor în care nu mâncăm nimic.

Ce-i aşa mare lucru să nu mănânci?

Cercetătorii sunt de acord că auto-înfometarea te face să te simţi slăbit o perioadă scurtă, deoarece este nevoie de timp pentru ca organismul nostru să se poată desprinde de obiceiurile psihologice şi biologice preexistente. Aportul normal de calorii recomandat este de aproximativ 2000 de calorii pentru o femeie şi de 2500 de calorii pentru un bărbat. O perioadă de auto-înfometare mai lungă de o săptămână este considerată periculoasă.

Se consideră că înfometarea începe la aproximativ 10 până la 12 ore după ultima masă, după ce a fost utilizată întreaga cantitate de glucoză disponibilă în sânge şi începe conversia glicogenului stocat în ficat şi celulele musculare în glucoză pentru ca aceasta să poată fi utilizată ca o sursă alternativă pentru producerea de energie. Dacă postul continuă, mecanismele de adaptare ale organismului recurg la utilizarea treptată a lipidelor stocate în organism, iar ficatul produce „corpi cetonici”. Corpii cetonici sunt molecule scurte care rezultă din oxidarea în exces a acizilor graşi. Acestea pot fi utilizate de către creier drept combustibil.

Când vine vorba despre tratamentul cancerului, Valter Longo, director la Longevity Institute de la Universitatea California de Sud, consideră că înfometarea de scurtă durată creşte la maximum beneficiile. El a descoperit că o înfometare de 48 de ore a întârziat dezvoltarea a cinci din cele opt tipuri de cancer la şoareci, efectul fiind cu atât mai pronunţat cu cât animalele au mai multe perioade de înfometare.

Înfometarea este mai greu suportată de celulele canceroase decât de celulele normale. Acest lucru se întâmplă deoarece mutaţiile care produc cancerul determină o proliferare rapidă în condiţiile fiziologice în care au apărut, dar ele pot constitui un dezavantaj atunci când condiţiile se modifică. Acest lucru ar putea explica, de asemenea, de ce repausul alimentar îmbinat cu tratamentul convenţional al cancerului poate crea două împrejurări. Şoriceii cu glioame, o formă foarte agresivă de cancer şi cea mai frecvent diagnosticată tumoră a creierului la oameni, au avut o probabilitate de două ori mai crescută de a supravieţui studiului de 28 de zile dacă au ţinut un post alimentar de 48 de ore asociat radioterapiei comparativ cu cei care au mâncat.

În momentul de faţă sunt în curs de desfăşurare studii clinice care evaluează impactul auto-înfometării asupra persoanelor care suferă de cancer. Primele rezultate sunt promiţătoare, iar în cazul pacienţilor care au un stadiu avansat de cancer şi care nu pot aştepta rezultatele studiului ar putea fi util să discute cu medicul oncolog despre beneficiile posibile ale înfometării.

Mai puţin înseamnă mai mult

Este posibil să putem preveni cancerul cu ajutorul postului alimentar de la bun început? Dovezile existente la momentul actual sunt insuficiente, dar există „motive foarte bune” care indică faptul că ar trebui să putem. Specialiștii subliniază faptul că un nivel ridicat de IGF-1 şi glucoză în sânge şi greutatea peste media normală sunt toţi factori de risc pentru cancer şi toate acestea pot fi combătute prin post alimentar.

Nivelul crescut de insulină este asociat, de asemenea, cu diabetul zaharat de tip 2, prin urmare probabil nu este surprinzător faptul că înfometarea joacă un rol important şi în acest caz. S-a constatat că înfometarea pe timp de 24 de ore, pe parcursul căreia se consumă doar apă, aplicată o dată pe lună, creşte nivelul de hormon de creştere uman, declanşând scindarea lipidelor pentru a se putea produce energie, scăzând astfel nivelul insulinei şi al altor markeri metabolici ai metabolismului glucozei. Rezultatul este scăderea ponderală şi implicit a riscului de a face diabet zaharat şi boală coronariană (American Journal of Cardiology). Postul alternativ (care presupune un prânz de 500 de calorii în cazul femeilor şi 600 de calorii în cazul bărbaţilor în fiecare zi de post) are beneficii similare.

Înfometat = mai inteligent

Medicii au identificat un alt efect benefic al auto-înfometării de pe urma căruia ei consideră că ar putea beneficia toată lumea: înfometarea este benefică pentru creier. „Dacă urmărim un animal care a stat fără hrană o zi întreagă constatăm că el devine mult mai activ”. „Înfometarea este un factor de stres uşor care motivează animalul să îşi intensifice activitatea de la nivelul creierului.” Din punct de vedere evolutiv acest lucru are sens pentru că atunci când suntem privaţi de hrană, creierul nostru începe să lucreze mai intens pentru a ne ajuta să găsim ceva de mâncare. Studiile arată că înfometarea alternativă care presupune o singură masă care să conţină aproximativ 600 de calorii pe zi în ziua de post, poate stimula producerea unei proteine numită factor neurotrofic derivat din creier cu un procent de 50% până la 400%, în funcţie de regiunea creierului. Această proteină este implicată în producerea de noi celule la nivelul creierului şi joacă un rol în procesul de învăţare şi memorare.

Cu toate acestea, medicii îi avertizează pe toţi cei care se gândesc să se priveze de hrană să fie prudenţi. „Noi încă nu ştim exact cine ar trebui să se înfometeze, cu ce frecvenţă ar trebui să o facă sau cât de multe zile pe săptămână”, afirmă specialiștii. În plus, este posibil ca acest lucru să nu fie lipsit de riscuri. De exemplu, un studiu efectuat pe şoareci a constatat că respectarea unui program de înfometare timp de şase luni a redus capacitatea inimii de a pompa sânge.

Ar mai fi de luat în considerare, de asemenea, faptul că postul alimentar este dificil de respectat. S-a constatat faptul că între 10 şi 20% dintre persoanele care se decid să țină postul intermitent, abandonează pe parcurs deoarece nu reuşesc să respecte regimul.

Foto: 123rf

Citeste și:

Dieta cu hrișcă. Te ajută să slăbeşti 12 kilograme în mai puțin de două săptămâni

Vezi şi dezlegare la pește în 2022 – în ce zile se mănâncă pește până la finalul anului!

Vezi şi paste de post – cele mai delicioase rețete!

Nutriționistul Mihaela Bilic explică de ce pun englezii lapte în ceai

Citește și următorul articol:

Nevralgia intercostală. Ce este și care sunt simptomele?