Când se pun murăturile pentru iarnă?

02.10.2023, 15:44 . Actualizat 16.10.2023, 11:43

Este început de octombrie, iar piețele abundă de fructe și legume proaspete, castraveți, roșii suculente, vinete coapte, conopidă, gogonele și gogoșari dulci, prune, gutui, mere, pere, ceea ce înseamnă că toate gospodinele au început deja pregătirile pentru conservele de iarnă. Află ce spun experții despre când se pun, de fapt, murăturile cu care îi vei delecta pe cei dragi în zilele friguroase de iarnă.

Chiar dacă le prepari după rețete vechi de la bunici, există câteva trucuri de care ar fi bine să ții cont, asta dacă îți dorești ca preparatele tale să se păstreze proaspete cât mai mult timp.

Când se pun murăturile?

Procesul de preparare a murăturilor este o artă și o tradiție în multe culturi din întreaga lume. Cu toate acestea, pentru a obține murături savuroase și bine conservate, este crucial să știți când să puneți murăturile. Momentul potrivit pentru a face acest lucru depinde de sezon, de tipul de legume sau fructe pe care doriți să le murați și de preferințele personale.

Primăvara și vara sunt cele mai bune sezoane pentru a face murături proaspete și crocante. Acest lucru se datorează faptului că în aceste perioade există o varietate bogată de legume și fructe proaspete și de calitate, care sunt ideale pentru murături. Legumele precum castraveții, dovleceii, ardeii, gogoșarii și conopida sunt opțiuni populare pentru murături de primăvară și vară. Acestea sunt pline de prospețime și se pretează bine la procesul de conservare.

Momentul specific din lună când se pun murăturile poate varia în funcție de tradiții locale și de preferințe personale. În general, mulți oameni aleg să facă murături în lunile mai calde, cum ar fi iunie, iulie sau august. Alegerea unei zile în care este soare și cald poate contribui la un proces de murare mai eficient.

Un alt aspect important este momentul zilei în care decideți să puneți murăturile. Este de preferat să le faceți dimineața devreme sau înainte de amiază, când temperaturile sunt mai scăzute. Acest lucru ajută la menținerea prospețimii legumelor sau fructelor și previne supraîncălzirea lor în timpul procesului de murare.

Pentru murăturile făcute în sezonul rece, așa cum sunt cele de iarnă, puteți folosi legume care sunt disponibile în această perioadă, cum ar fi morcovii, sfecla roșie sau varza. În acest caz, murăturile sunt o modalitate excelentă de a păstra gustul verii în timpul lunilor reci.

Experții susțin că cel mai bun moment pentru a pune murăturile de iarnă este sfârșitul lunii septembrie sau începutul lunii octombrie. Aceștia spuncă dacă murăturile se pun mai devreme, există riscul să se strice din cauza căldurii și a faptului că stau mult prea mult în borcane, la murat.

Indiferent de momentul alegerii pentru prepararea murăturilor, este esențial să urmați întotdeauna regulile de igienă și siguranță alimentară. Asigurați-vă că recipientele folosite sunt curate și dezinfectate corespunzător, iar legumele sunt proaspete. De asemenea, respectați proporțiile corecte de sare, oțet sau alte ingrediente pe care le utilizați în rețeta dumneavoastră de murături.

Câtă sare se pune la murături?

Sarea este un ingredient esențial în procesul de murare, iar cantitatea potrivită de sare este crucială pentru a obține muraturi delicioase și bine conservate. Cu toate acestea, este important să se ia în considerare câteva aspecte înainte de a determina câtă sare să se pună în muraturi.

În primul rând, sarea are rolul de a extrage apa din legumele sau fructele murate, prevenind astfel dezvoltarea bacteriilor dăunătoare și asigurându-se că muraturile rezistă în timp. Cu cât se adaugă mai multă sare, cu atât apa este mai bine extrasă, ceea ce face muraturile mai crocante. Pe de altă parte, prea multă sare poate duce la un gust excesiv de sărat și poate degrada calitatea gustului. Prin urmare, dozajul corect de sare depinde de preferințele personale și de tipul de legume sau fructe murate.

Un punct de plecare comun pentru murături este de aproximativ 2-3 linguri de sare pe litru de apă. Acest lucru oferă o bază solidă pentru a începe și poate fi ajustat în funcție de gusturile individuale. Dacă doriți murături mai puțin sărate, puteți reduce cantitatea de sare sau adăuga mai multă apă. În schimb, dacă preferați murături foarte sărate, puteți crește cantitatea de sare.

Ce tip de sare se folosește la murături?

Un alt factor de luat în considerare este tipul de sare folosit. Sarea de mare sau sarea kosher sunt opțiuni comune pentru murături, deoarece nu conțin aditivi sau iod. Aceste tipuri de sare au, de obicei, granule mai mari, ceea ce face mai ușor să măsurați cantitatea corectă. Este important să evitați sarea cu iod, deoarece poate schimba culoarea și gustul murăturilor.

De asemenea, puteți adăuga condimente și ierburi pentru a completa gustul murăturilor. Acest lucru poate ajuta la echilibrarea aromei și poate adăuga unicitate produsului final. De exemplu, mărarul, usturoiul și frunzele de dafin sunt adesea folosite în murături pentru a adăuga arome specifice.

Ce fel de otet se folosește la murături?

Alegerea tipului potrivit de oțet pentru murături este esențială pentru a obține rezultate delicioase și bine conservate. Oțetul este un ingredient cheie în procesul de murare, deoarece oferă acel gust acid și acrișor caracteristic murăturilor, ajutând, în același timp, la conservarea lor pe termen lung. Potrivit Preserve & Pickle, iată câteva tipuri de oțet folosite în mod obișnuit pentru murături și când ar trebui să le utilizați:

Oțet de vin alb sau oțet de cidru de mere: Aceste tipuri de oțet sunt opțiuni populare pentru murături, deoarece au un gust acrișor plăcut și subtil. Oțetul de cidru de mere adaugă, de asemenea, o notă ușoară de dulceață. Acestea sunt potrivite pentru o gamă largă de legume murate, cum ar fi castraveții, gogoșarii, sfecla roșie și altele.
Oțet de vin roșu: Oțetul de vin roșu are un gust mai robust și bogat decât cel alb, astfel că este o alegere excelentă pentru murăturile care necesită o notă de acrișor profundă. Poate completa bine murăturile făcute din legume mai dense și mai consistente, cum ar fi varza murată sau castraveții murați.
Oțet de orez: Oțetul de orez este cunoscut pentru a avea un gust mai blând și mai dulce decât alte tipuri de oțet. Este adesea folosit în murăturile asiatice, cum ar fi kimchi sau murăturile de ghimbir. Acesta poate oferi un echilibru subtil de acrișor și dulce în murături.
Oțetul alb distilat: Acest tip de oțet are un gust acrișor și intens, dar nu are arome adiționale. Este o opțiune bună pentru murăturile clasice, cum ar fi castraveții în oțet sau ceapa murată, deoarece nu interferează cu aromele altor condimente sau ingrediente.
Oțetul balsamic: Oțetul balsamic este cunoscut pentru a avea un gust dulce și bogat, cu note de caramel și fructe. Deși nu este adesea folosit pentru murături tradiționale, poate fi o alegere interesantă pentru murăturile gourmet sau pentru a adăuga o notă rafinată altor tipuri de murături.

Indiferent de tipul de oțet pe care îl utilizați, este important să alegeți un oțet de înaltă calitate, fără aditivi sau conservanți. Acest lucru va contribui la obținerea unor murături cu gust autentic și proaspăt. Cantitatea de oțet folosită în rețetă depinde de preferințele personale, dar, în general, o proporție comună este de aproximativ jumătate oțet și jumătate apă, adăugată la sarea necesară și condimentele dorite, mai scrie sursa citată anterior.

Beneficii murături și contraindicații

Muraturile sunt bune pentru organism și au multe beneficii pentru sanatate. Au jucat un rol important in medicina populară. Multi oameni au crezut ca muraturile au ajutat la echilibrul continutului acido-alcalin al corpului si au distrus bacteriile din tractul digestiv.

Murăturile sunt sărace în calorii şi bogate în minerale şi vitamine, cu precădere vitamina C. Varza murată are cel mai mare conţinut de vitamina C, 100 g acoperind un sfert din necesarul zilnic al unui adult. Nutriţioniştii recomandă persoanelor sănătoase să consume murături şi seara, pentru că potolesc apetitul. Trebuie să se ţină însă cont şi de faptul că acestea favorizează retenţia de apă în corp. Acest lucru poate fi prevenit prin spălarea murăturilor înainte de a fi consumate, pentru a îndepărta surplusul de sare. Mai pot fi şi desărate, dacă sunt ţinute pentru o jumătate de oră în apă rece. Chiar dacă gustul nu va mai fi la fel de bun, aşa vei evita excesul de sare, potrivit libertatea.ro.

Asemănătoare culturilor de bacterii bune din iaurt, culturile de bacterii care se dezvoltă în murături au tot felul de beneficii pentru sănătate: îmbunătăţesc tranzitul intestinal, îmbunătăţesc funcţiile sistemului imunitar, scad numărul de reacţii alergice, reduc procesele inflamatorii, protejează organismul de infecţii, menţin flora bacteriană din interiorul intestinelor, care poate ajuta organismul să scape de kilogramele în plus şi să reducă senzaţia de foame.

Atentie!

Persoanele cu unele afectiuni trebuie să fie atente la consumul de murături!

Medicii spun că murăturile ar trebui evitate sau doar „gustate' dacă persoana are afecțiuni digestive. Murăturile sunt „acide' si pot da crize de gastrită sau pot acutiza ulcerele.

Dat fiind conținutul ridicat de sare, murăturile ar trebui evitate și de persoanele care au hipertensiune arterială sau boli cardiovasculare. De asemenea, potrivit medicilor, nu sunt recomandate persoanelor cu afectiuni hepatice (ciroza cu ascită) sau insuficiență renală.

Foto: 123RF

A apărut revista AVANTAJE ediția de octombrie 2023

Luna octombrie, pentru Avantaje, înseamnă an de an, o nouă aniversare. O nouă bornă așezată la temelia revistei. S-au făcut 27 de borne, 27 de ani de apariții neîntrerupte. Nu e lucru mic… Înseamnă, mai presus de numărătoarea filelor, a paginilor, a tuturor edițiilor, muncă multă și dedicare, căutare asiduă de subiecte potrivite.

De ceva ani, luna octombrie este semnalul de alarmă de la nivel mondial pentru cancerul de sân. Aici, firesc, i-am dat cuvântul profesorului Blidaru, promotorul celor mai multe premiere în tratamentul de elecție al cancerului de sân din România.

Interviuri: Vlăduța Lupău este resortul care împinge o generație puțin haotică și fără repere clare, înainte, și-i oferă un sens. Simplul fapt că e plăcută, iubită, ascultată, urmărită ne umple sufletele de speranță: nu e totul pierdut, folclorul mai are o șansă, muzica de petrecere nu cade total și literalmente în derizoriu… pentru că la răstimpuri apare câte o Vlăduța într-un colț de țară, care ne amintește tuturor cât de frumos știu să petreacă românii ca să-și slăvească bucuria și să uite de necazuri.
Psiho: Dacă cel mic nu are prieteni, cel mai probabil este o fire retrasă și introvertită. Ce e de facut dacă micuțul tău nu se împrietenește cu ceilalți copii? E ceva firesc sau e cazul sa te îngrijorezi?
Sindromul reflectorului în relația de cuplu: se referă la situația în care, unul dintre parteneri atacă și acuză în permanență, iar celălalt este mereu un defensivă, obligat să se apere continuu.
Bârfa. Ai întâlnit pe cineva care să nu stea niciodată la o șuetă? Greu de crezut. Mai ales că micile discuții de la colț' nu numai ca îți satisfac curiozitatea, dar îți pot aduce și beneficii neașteptate.

Sănătate: Ne-am obișnuit să considerăm durerile de spate și fracturile (frecvente sau nu) drept semne inerente ale bătrâneții, iar medicii iau drept discopatie' sau spondiloză cervicală' tasările vertebrale osteoporotice, pe care le tratează cu Indometacin, Diclofenac sau alte antiinflamatorii.
Te dor articulațiile când se schimbă vremea? O persoană „meteodependentă’ se plânge de simptome fizice sau emoționale în funcție de starea vremii, prin urmare poate simți disconfort sau durere la nivelul articulațiilor sau mușchilor atunci când vremea se schimbă.
Avortul spontan: este o afecțiune caracterizată prin pierderea a trei sau mai multe sarcini consecutive înainte de săptămâna 20 de sarcină. Poate fi o experiență devastatoare dar este important să înțelegem cauzele și să ținem cont de recomandările pentru gestionarea avortului spontan recurent.
Gastronomie: Femeia la cratiță – ce citim în cărțile de bucate. Cărțile franceze au melci, scoici și alte orătănii din mare, ale noastre mai deloc. Cele chinezești se folosesc de foc iute și scurt, din paie și gunoaie; în Europa au fost mereu păduri de pus pe foc, deci gătim la foc lent și îndelungat. Acolo unde clima e caldă, condimentele sunt necesare ca prin iuțeala lor să provoace transpirație și deci să răcorească organismul.

https://magazines.ringier.ro/brands/avantaje/

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro