Cancerul pancreatic nu poate fi învins cu chimioterapie: este rezistent la tratament

03.08.2021, 09:32 . Actualizat 20.12.2021, 21:25

Cancerul pancreatic este una dintre malignitățile letale la nivel global, cu o rată de supraviețuire medie la 5 ani, în cel mai fericit caz. La noi în țară, statisticile sunt îngrijorătoare: în timp ce mortalitatea prin toate celelalte tipuri de cancer (cu excepția cancerului pulmonar la femei) este în scădere, rata de deces prin cancer pancreatic este în creștere.

Dacă veștile bune au venit pentru celelalte neoplazii digestive, prognosticul în cancerul de pancreas a rămas aproape neschimbat de cinci decenii. Acest lucru se datorează diagnosticării frecvente în stadii tardive, lipsei unor strategii de screening și eficienței limitate a chimioterapiei.
Cancerul pancreatic este foarte rezistent la chimioterapia tradițională. Pe lângă aceste aspecte, cercetările asupra cumplitei maladii sunt, în acest moment, insuficiente, din cauza finanțării reduse.
În multe țări, cancerul de pancreas este numit, pe bună dreptate, „cancerul neglijat', pentru că nu i se acordă un loc prioritar în planurile de luptă împotriva cancerului.

Rata de supraviețuire… incredibil de mică
Cancerul de pancreas este, poate, cel mai agresiv cancer în rândul românilor, cu o rată de supravieţuire la 5 ani extrem de mică, de doar 4%. Aproximativ 80% dintre cancerele pancreatice sunt depistate mult prea târziu, doar 10-30% dintre cei care suferă intervenţii chirurgicale de extirpare a tumorii supraviețuind 5 ani. Dacă celulele canceroase s-au răspândit la țesuturile sau organele învecinate și/sau în ganglionii limfatici regionali, rata de supraviețuire la 5 ani este și mai mică. În cazul în care cancerul s-a răspândit într-o regiune îndepărtată a corpului, rata de supraviețuire la 1 an este de 15%, iar rata de supraviețuire la 5 ani scade la 2%.
Potrivit GLOBOCAN (platforma internațională cu cele mai actualizate cifre despre cancer din lume), cele mai recente statistici privitoare la cancerul pancreatic arată că, la nivel mondial, în ultimul an s-au înregistrat 495.773 de noi cazuri, dintre care 3237 în România.
Țara noastră nu se află în top 20 țări cu cea mai mare rată a cancerului pancreatic. Pe locul întâi în acest top s-a aflat, în 2018, Ungaria,
urmată îndeaproape de Uruguay, Moldova și Letonia.
În România, acest tip de cancer are o incidență redusă (3,8% din totalul cancerelor), ocupând locul 9 după cancerul de plămâni (13,6%), cancerul colorectal (13,3%), cancerul de sân (11,5%), cancerul de prostată (7,2%), cancerul de vezică urinară (4,7%), cancerul de stomac (4,4%), cancerul de ficat (4,3%), cancerul de col uterin (4,1%).

Rata mortalității a crescut în decursul a 26 de ani
Conform statisticilor GLOBOCAN, în 2020, în România s-au înregistrat 3029 de decese cauzate de cancerul pancreatic, în timp ce, la nivelul Uniunii Europene, s-au înregistrat 95.000 de decese.
Din păcate, în ciuda progreselor notabile înregistrate în medicină în ultimii ani, rata de supraviețuire nu doar că nu a crescut, ba chiar am putea spune că acest tip de cancer a fost scăpat de sub control. Altfel cum s-ar putea explica faptul că, în Europa, rata mortalității a crescut
cu 5% din 1990 și până în 2016?
La noi în țară, acest tip de cancer afectează 9,9% bărbați și 5,8% femei, fiind al 10-lea cel mai comun tip de cancer la bărbați și al 11-lea cel mai comun tip de cancer la femei.
Aproximativ 75% din toate carcinoamele pancreatice apar la capul sau gâtul pancreasului, 15-20% apar în corpul pancreasului și 5-10% apar în coada lui, conform medscape.com.

De ce așa târziu?
Este un cancer descoperit târziu din cauza absenței simptomelor și biomarkerilor în stadii precoce. Odată instalat, acest tip de cancer are o evoluție agresivă care determină metastazare rapidă chiar și în cazul leziunilor de mici dimensiuni. Semnele și simptomele care pot apărea în cancerul pancreatic sunt: durere abdominală persistentă, uneori cu iradiere posterioară, scădere ponderală, steatoree, (prezenţa grăsimilor în scaun), icter sclero-tegumentar. Diabetul zaharat nou instalat (neasociat cu creștere în greutate) sau agravarea unui diabet preexistent pot semnala o neoplazie pancreatică. Relația diabet – cancer pancreatic este una bidirecțională: diabetul zaharat îndelungat constituie factor de risc pentru apariția cancerului, iar tulburările de glicemie nou-apărute pot fi un indicator pentru cancerul de pancreas.
Cancerul pancreatic NU este un cancer care se moștenește genetic, majoritatea cazurilor de cancer de pancreas sunt sporadice, doar 10% sunt asociate unor sindroame genetice (sindrom Peutz-Jeghers, pancreatita ereditară, cancer de sân sau ovarian ereditar – asociat cu mutații BRCA1/2, sindromul FAMMM – familial atypical multiple mole melanoma, cancerul colorectal ereditar nonpolipozic – HNPCC). Factorii asociați cu un risc crescut de cancer pancreatic sunt vârsta înaintată, sexul masculin, fumatul, consumul de alcool, obezitatea și anumite obiceiuri de dietă (consumul de mezeluri procesate).

Tratamentul cancerului pancreatic
Tratamentul cancerului pancreatic este complex. Chirurgia este indicată în doar 15-20% din cazuri (diagnosticate în stadiul incipient), iar chimioterapia are eficiență limitată. Cancerul pancreatic este considerat chimio-rezistent din cauza unei strome fibroase dense care acționează ca un scut ce „protejează' tumora, precum și a micromediului tumoral imunosupresor care inhibă apărarea imună anti-tumorală a gazdei. Schemele actuale de chimioterapie includ gemcitabină/nab-paclitaxel și FOLFIRINOX (acid folinic, fluorouracil, irinotecan, oxaliplatin), precum și alte molecule cu rezultate însă modeste. Chiar dacă metodele de diagnostic și tratament sunt accesibile și în ciuda progreselor tehnicilor chirurgicale și a protocoalelor chimioterapice, cancerul de pancreas rămâne o neoplazie cu prognostic negativ în care medicina nu a făcut progrese vizibile.

Foto: 123rf