Hobby-uri la care nu te-ai gandi

Totul in arta origami e calcul matematic. Geometrie pura.

O arta studiata miscare cu miscare
Miscarile Eugeniei sunt exacte si repezi, completate de intoarceri ale bucatii de hartie pe ambele fete, apoi de presari ale muchiilor cu unghia degetului, totul intr-o succesiune rapida si greu de urmarit. Imi vine sa cred ca micul elefant, trandafirul, paunul, girafa ori cutiuta hexagonala, care se imbina perfect, sunt facute de o masinarie, dar nici vorba de asa ceva. "Fiecare patrat de hartie – fiindca origami clasic, cel adevarat, predat de maestrii japonezi, este doar cel care porneste de la forma patratului perfect, din care nu ai voie sa tai nimic – este ales intai pentru ceea ce vrei sa faci din el. Mai mare sau mic cat o cutie de chibrituri, din hartie groasa, din calc, matase lucioasa ori foaie gofrata, moale ca puful, patratele devin, pe rand, alte figuri", explica Eugenia. Intai triunghi, apoi iarasi patrat, pentagon ori trapez, sau parca un romb, dupa reguli de neschimbat. Marginile sunt presate diferit, tare sau usor, pentru a fi apoi dezdoite si recombinate dupa alte linii, pe care Eugenia le pastreaza in gand si le repeta cu ochii inchisi. Zecile de linii indoite, pliurile foii de hartie, sunt apoi stranse, alaturate, perfect intinse, ca sa se suprapuna cumva una peste alta si sa devina exact ceea ce doreste ea: un chip de om, un cocor, o floare… Exista cateva sute de modele origami transmise de traditia japoneza si numai cativa mari maestri le stiu pe toate. Apoi, fiecare creator a dat numele lui origami-urilor pe care le-a inventat si al caror secret il pastreaza, asa cum sunt inelele lui sensei Umemoto sau celebrul trandafir al lui Kawasaki. "Ca sa aduca origami la perfectiune, maestrii japonezi au avut nevoie de aproape o mie de ani. Creatiile vechi n-au fost niciodata scrise, tehnicile indoiturilor nu figureaza in nici un manuscris. Ele au fost doar transmise practic, de la sensei, la senpai – de la maestru, la elev. O arta veche de 2000 de ani, studiata milimetru cu milimetru, miscare cu miscare, culoare langa culoare, muchie langa muchie, margini suprapuse, alaturate, impletite, totul slefuit pana la perfectiune. Fiecare patratel fragil de hartie este prins si miscat la stanga, la dreapta, incaleca un altul si revine, apoi este intors intr-un sens si in altul, dupa reguli matematice, intr-o succesiune rituala, pe care numai maestrii origami o stiu integral.

O arta migalita uneori la lupa!
Totul in aceasta arta se calculeaza in numar de indoituri. Un paun este egal cu 13 indoituri, o girafa – 23, o broscuta doar zece; sau o masca de teatru japonez e facuta din fix 43 de pliuri. Apoi, creatiile complexe – "cutiile-cadou", compuse din peste 40 de indoituri, florile, care inseamna vreo cinci, "piesele de colectie", animale fabuloase precum dragoni sau origami-urile spatiale supergeometrice – tesaturi complexe de hartie, adevarate paienjenisuri de linii drepte sau curbe care ajung pana la 100 de indoituri. Fiindca, la sfarsit, totul in arta asta e calcul matematic. Geometrie pura. O arta care costa insa ore lungi de munca grea, migalita uneori la lupa, unde n-ai voie sa gresesti nimic, nici o liniuta, nici un pliu, fiindca orice imperfectiune se vede si poti sa ratezi toata figura. "Afli ca, de exemplu, la figura unui porc spinos ori la o radasca complicata, un sensei lucreaza cate sase-sapte ore pe zi, timp de vreo zece zile. Insa, la final, dupa ce e colorata in nuante naturale si suflata cu lacuri speciale, semimate, ajungi sa te intrebi daca figura respectiva nu e cumva reala si deseori – ai cuvantul meu! – astepti sa se miste."

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2 3 4 5

Recomandari
Huff
VIVA!
Libertatea
Retete
Baby
Doctorul Zilei
Sfatul parintilor
Mai multe din Decoratiuni