Tot ce trebuie să știi despre screening. Tipuri de cancer pentru care se recomandă screeningul

screening

Deși nu există în DEX, „screening” este un cuvânt pe care trebuie să ți-l repeți până când ajungi să-l pui în aplicare. El se referă la toate acele testări destinate să descopere existența în organism a unor afecțiuni încă din faza în care nu prezintă niciun simptom.

Screeningul nu se referă doar la cancer, dar acesta este cazul cel mai serios. Având în vedere creșterea incidenței acestui complex de boli devastatoare, nu trebuie să presupunem că pe noi sigur ne va ocoli.

Citește și EXCLUSIV Prof. Univ. Dr. Florinel Bădulescu, medic primar oncolog: “Cancer nu trebuie să fie egal cu moarte!”

Anumite teste de screening, precum colonoscopia, pot găsi tumorile precanceroase (polipi cu displazie) și le pot înlătura înainte ca acestea să devină maligne. Alte teste de screening urmăresc depistarea cancerului într-un stadiu incipient, când are șansele maxime să fie vindecat, iar tratamentul produce mai puțină suferință.

Teste de screening recomandate pe grupe de vârstă

  • 20-29 de ani

Pentru această grupă de vârstă se recomandă efectuarea controalelor clinice regulate la medicul de familie. Acestea trebuie să includă examinarea tiroidei, a cavității bucale, a pielii, a ganglionilor limfatici și a testiculelor. De asemenea, se va discuta despre riscurile expunerii la tutun, expunerea la
soare, dietă și nutriție, factori de risc pentru anumite boli, factori de risc legați de viața sexuală și expunerea voluntară sau involuntară la substanțele toxice.

La bărbați se recomandă screeningul pentru cancerul de colon doar dacă există un risc ridicat dat de prezența cancerului în istoricul familial, în cazul
unor boli genetice sau al altor factori de risc. În situația în care nu există niciun factor de risc, nu se va efectua nicio procedură de screening în această marjă de vârstă. În cazul existenței riscului, se va începe screeningul regulat, în funcție de gradul de risc pe care îl prezintă pacientul.

La femei se recomandă:

• Screeningul cancerului mamar prin examen clinic. Acesta se face de către medic la fiecare 3 ani. Femeia trebuie să raporteze medicului orice schimbare sau simptom la nivelul sânilor. În cazul în care femeia nu se află la risc, examenul clinic este suficient. În cazul în care se află la risc din cauza factorilor ereditari, se recomandă începerea unui screening prin mamografii și/sau ecografii mamare regulate.

• Screeningul cancerului de col uterin. Începând cu vârsta de 21 de ani și până la 29 de ani, fiecare femeie ar trebui să efectueze un test Papanicolau
la fiecare 3 ani. Testarea HPV nu se recomandă decât dacă testul Babeș-Papanicolau a fost anormal. Recomandările de screening sunt valabile și pentru femeile care au fost vaccinate pentru Human Papilloma Virus.

• Screeningul cancerului de colon. Se recomandă în aceleași condiții ca și la bărbați, dar numai femeilor aflate la risc mare dat de factorii ereditari.

 

  • 30-39 de ani

Sunt valabile toate recomandările menționate pentru grupa de vârstă 20-29 de ani, cu următoarea excepție: screeningul cancerului de col uterin la
femei se va face prin test Babeș-Papanicolau, împreună cu testarea pentru HPV la fiecare 5 ani, sau poate continua doar efectuarea testului Babeș-Papanicolau, la fiecare 3 ani. Nu este necesară testarea, în cazul în care femeia a suferit o histerectomie cu înlăturarea uterului și a colului uterin din
alte cauze decât cancerul de col uterin.

 

  • 40-49 de ani

Atât la bărbați, cât și la femei rămâne valabilă recomandarea cu privire la examenul clinic periodic și amănunțit efectuat anual de către medicul de familie.

Pentru bărbați, screeningul cancerului de colon se recomandă doar la indivizii cu risc înalt cauzat de factorii ereditari. Screeningul cancerului de prostată va fi început la vârsta de 45 de ani la bărbații cu factori de risc (rude de gradul I care au avut cancer de prostată înainte de vârsta de 65 de ani). Bărbații cu mai multe rude de gradul I care au avut cancer de prostată la vârste mai mici de 65 de ani vor începe screeningul la 40 de ani.

La femei, se recomandă:

• Screeningul cancerului de sân prin examen clinic anual al sânilor, de către medic. Se adaugă efectuarea anuală a unei mamografii.

• Screeningul cancerului de col uterin: efectuarea unui test Babeș-Papanicolau împreună cu testarea pentru depistarea Human Papilloma Virus la fiecare 5 ani.

• Screeningul cancerului de colon, la femeile cu factori de risc ereditari.

 

  • 50-65 de ani

Medicul de familie continuă efectuarea examenului clinic anual.

La bărbați:

• Se începe screeningul cancerului colorectal la vârsta de 50 de ani. Se recomandă ca teste de screening testul hemocult și colonoscopia.

• Screeningul cancerului de prostată se recomandă să fie început tot la vârsta de 50 de ani.

• Screeningul cancerului pulmonar: la pacienții fumători, în urma unei anamneze a consumului de tutun se va lua decizia dacă să se efectueze o tomografie computerizată pentru detecția cancerului pulmonar. Screeningul cancerului pulmonar poate fi efectuat atât la actualii fumători, cât și la foștii fumători, cu vârste între 55 și 74 de ani, care nu reprezintă semne de cancer pulmonar și care au un istoric de consum de un pachet pe zi, timp de peste 30 de ani.

La femei:

• Screeningul cancerului de sân se face prin examen clinic anual al sânilor, la care se adaugă o mamografie efectuată tot anual.

• Screeningul cancerului de col uterin se face prin test Babeș-Papanicolau asociat cu depistare HPV la fiecare 5 ani.

• Screeningul cancerului de colon se începe la vârsta de 50 de ani.

• Screeningul cancerului pulmonar se face conform acelorași norme ca la bărbați și se începe după vârsta de 55 de ani.

 

  • Peste 65 de ani

Se recomandă aceleași teste ca la grupa precedentă de vârstă, cu excepția faptului că nu mai este necesar screeningul pentru cancerul de col uterin la femeile care au efectuat screening regulat, cu rezultate normale ale testelor, în ultimii 10 ani.

Ce presupune fiecare tip de screening

screening

Screeningul cancerului mamar

• Mamografia este o radiografie a sânului cu raze X. Mamografia reprezintă cea mai bună metodă de depistare a cancerului mamar devreme, cu o eficacitate în depistare (sensibilitate) de 98%, scăzând mortalitatea în cancerul de sân cu 30%. Eficacitatea depistării scade însă pentru sânii mai fibroși, cu o densitate crescută (puțin țesut adipos), ajungând la 45%.

• Ecografia mamară se recomandă în general la femeile sub 40 de ani, pentru depistare precoce sau urmărirea anumitor afecțiuni mamare, și la femeile peste 40 de ani, pentru completarea mamografiei. Folosește ultrasunete pentru a analiza structura glandei mamare. Ajută la depistarea cancerului la nivelul sânilor denși, unde mamografia are eficacitate mai mică.

• Autoexaminarea atentă a sânilor de către pacientă, la fiecare 3-6 luni, trebuie să completeze examenul clinic anual efectuat de către medic.

Citește și În ce condiții cresc șansele de supravieţuire ale pacientelor cu cancer de sân?

Screeningul cancerului de col uterin

Cancerul de col uterin este cancerul ginecologic cel mai ușor de depistat. Testul de screening este testul Babeș-Papanicolau. Se folosește frecvent denumirea prescurtată testul Pap. Acesta depistează modificările precanceroase de la nivelul colului uterin, modificări care pot evolua către cancer dacă nu sunt tratate corespunzător.

Este urmat de testarea pentru HPV care caută virusul Papiloma Uman (Human Papiloma Virus) la nivelul celulelor modificate. Testul Pap este efectuat de către ginecolog, care va preleva cu o periuță fină celule de la nivelul colului uterin. Acestea vor fi trimise la laborator pentru examinare microscopică. Această examinare detectează modificările celulare denumite displazii.

Citește și De ce apare cancerul de col uterin și cum se transmite virusul care îl declanșează? 

În cazul în care testul Pap este normal, nu mai este nevoie de testarea HPV. În cazul în care se găsesc celule displazice, precanceroase, testarea HPV este obligatorie deoarece acest virus este responsabil pentru declanșarea modificărilor care duc la cancerul de col uterin.

Trebuie reținut că testul Pap nu dă nicio informație cu privire la riscul de cancer ovarian, uterin, vaginal sau vulvar. Sensibilitatea (eficacitatea) testului este între 60 și 80%, însă este mult crescută prin repetarea corectă a testului la intervalele de timp recomandate.

Screeningul cancerului colorectal

Este recomandat la persoanele cu vârste peste 50 de ani. Cancerul colorectal începe să se dezvolte de la nivelul polipilor colonici. Polipul reprezintă o
creștere celulară vizibilă la nivelul mucoasei colonului. În timp, acești polipi pot suferi modificări (displazii) și se pot maligniza. Testul de screening este țintit către depistarea acestor polipi și către excizarea lor, colonoscopia având atât valențe diagnostice, cât și terapeutice.

• Testul hemocult cu guaiac depistează sângele în materiile fecale. Polipii care se malignizează pot sângera, însă sângerarea este difuză și nu se observă
cu ochiul liber. Există și o variantă a acestui test numită FIT test (fecal immunochemical test), care utilizează anticorpi pentru a depista sângele în materiile fecale și care este mai sensibil decât testul cu guaiac. Sensibilitatea acestui test este între 50 și 70%.

• Colonoscopia completă până la cec este testul ideal pentru depistarea cancerului colorectal și excizarea leziunilor incipiente. Are o sensibilitate între 85 și 95% sau chiar mai mare, dacă se folosesc tehnici speciale cu magnificație. Se face la fiecare 10 ani, dacă rezultatele primei colonoscopii au fost negative.

Screeningul cancerului de prostată

Se realizează prin tușeu rectal și prin dozarea PSA (antigen seric prostatic).

• Tușeul rectal este o examinare digitală a rectului în vederea palpării prostatei și a depistării eventualelor formațiuni nodulare de la suprafața sa. Diagnosticul unui cancer incipient de prostată se pune în urma tușeului rectal care poate depista o formațiune nodulară din care se va prelua ulterior o biopsie. Testul PSA vine în completarea diagnosticului.

Tipuri de cancer pentru care se recomandă screeningul

Ghidurile recomandă în momentul actual screeningul regulat pentru cancerul de sân, cancerul de col uterin și cancerul de colon. Doar în cazul acestor cancere există dovezi științifice conform cărora screeningul este extrem de util și salvează vieți. În ceea ce privește screeningul pentru cancerul pulmonar și cancerul de prostată, nu există încă indicații clare și nu toate țările au inclus aceste programe de screening în cadrul serviciului de sănătate.

Singurul test de screening care se face la scară largă în România, dar și în Europa, este testul Babeș-Papanicolau, existând numeroase programe de
screening gratuit pentru cancerul de col uterin. Acesta s-a dovedit până acum a fi cel mai eficient și cel mai ieftin test. Screeningul cancerului mamar se face la scară largă și în România, cei mai importanți pași fiind autopalparea sânului și examenul clinic al sânilor la cabinetul medical. Mamografia nu a intrat încă în regim de gratuitate, dar, periodic, se desfășoară programe pentru efectuarea sa gratuită.

Screeningul pentru cancerul de prostată nu este încă recomandat la nivel internațional din cauza sensibilității și specificității scăzute a testelor utilizate. Rămâne la latitudinea pacientului și a medicului de familie să decidă dacă acesta este necesar sau nu.

Colonoscopia, momentan, nu este nici ea inclusă în lista de gratuități. Pacientul decide împreună cu medicul de familie dacă aceasta este necesară,
întrucât se efectuează doar contra cost. Cu toate acestea, rămâne cel mai important și util instrument pentru depistarea cancerului colorectal. Este,
însă, o investigație laborioasă și mai dificil de suportat de către pacient.

Screeningul cancerului pulmonar nu se recomandă nici în România, nici în majoritatea țărilor europene. Studiile efectuate până acum arată că eficiența testului nu este suficient de mare încât să justifice costurile ridicate.

Rezultatele fals pozitive și rezultatele fals negative

Testele de screening nu au întotdeauna rezultate sută la sută corecte. Uneori, un cancer nu este depistat, deși acesta există. Alteori, se depistează la testul de screening tumori presupuse canceroase, dar care, de fapt, sunt benigne. De exemplu, o mamografie pe care se observă o formațiune tumorală nu va da niciodată un diagnostic de cancer, ci doar va semnala prezența unei tumori la acel nivel, fără să se cunoască natura sa.

Se va efectua o biopsie și doar la examenul histopatologic se va dovedi dacă masa tumorală este benignă (necanceroasă) sau malignă (canceroasă). Și testul hemocult este un test care dă numeroase rezultate fals pozitive.

Prin urmare, dacă testul de screening este pozitiv, există posibilitatea ca rezultatul să fie unul fals pozitiv. Orice rezultat pozitiv se investighează ulterior, prin examen histopatologic pentru a se vedea dacă există celule canceroase la acel nivel. În cazul în care cancerul este depistat, acesta se află în fază incipientă, într-un stadiu cu șanse foarte mari de vindecare.

Citește și Cum știm că o aluniță se transformă în melanom? Schimbările care trebuie să ne trimită la medicul dermatolog

Colonoscopia dă cel mai frecvent rezultate fals negative. Acest lucru înseamnă că nu depistează formațiunile tumorale incipiente chiar dacă acestea există. Acest lucru se întâmplă din cauza pregătirii necorespunzătoare a colonului și a dificultății de vizualizare a anumitor regiuni.

Totuși, aceste rezultate false sunt rare în cazul testelor de screening acceptate la nivel internațional. Screeningul rămâne dintre cele mai importante
metode de luptă împotriva cancerului.

Prevenția cancerului

Regulile de prevenție a cancerului sunt aplicabile indiferent de vârstă.

  • Se recomandă renunțarea la fumat. Nu există nicio formă de administrare a tutunului care să nu fie periculoasă. Renunțarea la fumat este primul și cel mai important pas către prevenția cancerului pulmonar.
  • Menținerea unei greutăți normale trebuie să fie un scop pentru fiecare individ. Supraponderalitatea și obezitatea sunt afecțiuni care cresc riscul pentru multe tipuri de cancer. Aportul de calorii trebuie să fie echilibrat, cu consumul de calorii în funcție de activitatea fizică.
  • Activitatea fizică regulată este foarte importantă pentru menținerea sănătății. Se recomandă cel puțin 150 de minute de exercițiu de intensitate medie sau 75 de minute de exercițiu de intensitate mare săptămânal, dispuse de-a lungul întregii săptămâni, nu grupate în anumite zile. Pentru copii și adolescenți, se recomandă cel puțin o oră de activitate fizică moderată zilnic, sau activitate de intensitate mare, cel puțin trei zile pe săptămână.
  • Alimentația sănătoasă presupune adăugarea în dietă a cel puțin 2 porții de fructe și legume zilnic. Acestea conțin vitamine, minerale, fibre și antioxidanți. Deoarece sunt, în general, sărace în calorii și grăsimi, înlocuirea alimentelor grase și dulci cu fructe și legume poate fi primul pas către o alimentație sănătoasă și către menținerea unei greutăți normale. Se înlocuiesc pastele, pâinea și cerealele procesate cu cele integrale și se va limita consumul de carne procesată (mezeluri) precum și consumul de carne roșie (porc, vită și miel). Surse sănătoase de proteine sunt peștele, puiul și legumele (mazărea și fasolea).
  • Se va limita consumul de alcool la maximum 2 pahare de vin pe zi la bărbați și un pahar de vin pe zi la femei.

Autor: Mihaela Serea

Sursa foto: shutterstock

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro
Loading...

EVA.RO
Recomandari
Doctorul Zilei
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din #NUcancerului