Nutriționist Amedeo Grigorean: “Postul negru echilibrează organismul atâta timp cât este ținut corect”

Nutriționist Amedeo Grigorean: “Postul negru echilibrează organismul atâta timp cât este ținut corect”

Întrebarea pe baza căreia am construit interviul de față era: ce mănâncă un pacient oncologic? Sau… Ce nevoi nutriționale are? Apoi am realizat că răspunsurile doctorului Amedeo Grigorean sunt savuroase și necesită aprofundări. Dar noi, restul, mâncăm bine ce mâncăm? Ce facem cu postul și tortul, cum împăcăm veganismul modern cu nevoia primară de halcă suculentă și mai ales… cum rezistăm abundenței alimentare din secolul acesta nebun?

Dr. Amedeo Grigorean – medic nutriționist, Institutul Sânului

Interviu realizat de Florentina Mușat

Există un aliment interzis pentru pacienții oncologici? Ce alimente pot interfera cu tratamentele oncologice?
Încerc să evit cât mai mult posibil abordarea în termeni de „interzis' sau „obligatoriu', chiar în cazul afecțiunilor grave de tip oncologic. Consider că medicina trebuie să vină în sprijinul îmbunătățirii unui stil de viață existent, și nu să devină un fel de „poliție' a pacientului, căruia să i se impună tot felul de reguli, care mai de care mai severe și care mai mult îl derutează și îl dezechilibrează. Desigur, există și unele excepții, dar puține. De exemplu: nu se consumă grapefruit și sunătoare în timpul tratamentelor chimioterapice, sau nu se consumă nici un fel de citrice în timpul tratamentelor cu radioterapie, acestea interferând cu terapiile respective.
Ideea de reținut este că există în prezent enorm de multe „alimente' pe care le consumăm uzual și pe care le considerăm absolut „normale' și care de fapt sunt rezultatul unei tehnologizări exagerate în industria alimentară, determinată, desigur, de nevoia de a hrăni un număr cât mai mare de oameni la costuri cât mai reduse. Și mă refer aici la procesare înaltă, la rafinare, aditivare și chiar la sinteza chimică a unor nutrienți. Acestea ar trebui evitate cât mai mult posibil.
Desigur, ideal ar fi să putem ajunge la un echilibru de tipul „ce e mai bun din natură plus ce e mai bun din știință', însă acest deziderat este greu de atins atâta timp cât informația care ajunge în mod aleatoriu la marea majoritate a oamenilor duce mai mult la confuzie și neînțelegere decât la o educație corectă din punct de vedere alimentar.
Pe de altă parte, restricțiile alimentare, sau uneori impunerea anumitor alimente sau suplimente ar trebui să fie rezultatul unor recomandări personalizate pentru fiecare caz în parte și realizate într-o echipă de forma: nutriționist, sub supervizarea oncologului și cu acordul radioterapeutului, chirurgului oncolog și al altor eventuali specialiști implicați în cazul respectiv, chiar al psihoterapeutului, la nevoie.

Putem să ne gândim că tumorile la nivelul aparatului digestiv sunt și rezultatul unei alimentații dezechilibrate?
Răspunsurile în domeniul biologiei și medicinii sunt rareori în alb și negru. Dar putem afla o parte din ele dacă ne gândim la mecanismele de producere a bolilor, acolo unde acestea sunt cunoscute.
Așa cum știm, tumora malignă sau cancerul este o afecțiune multifactorială, adică poate fi produsă de una sau mai multe cauze simultan, dintr-o lungă listă. Practic este vorba de foarte mulți factori, externi sau interni, care pot produce sau favoriza apariția unor celule cu un anumit tip de mutație genetică și care scapă de sub controlul sistemului imunitar, adică al apărării naturale a organismului.
Desigur că printre acești mulți factori, care pot duce atât la apariția celulelor „defecte', cât și la scăderea posibilităților de apărare împotriva lor, se numără și alimentația, iar aceasta poate contribui la apariția tumorilor maligne din orice zonă a corpului, nu numai la nivelul aparatului digestiv.
Deși aparent este simplu să mâncăm, alimentația este un fenomen complex și dau doar câteva exemple de elemente cauzatoare de dezechilibru alimentar: alimente prea reci sau prea fierbinți, alimente iuți sau iritante, care pot altera mucoasa tubului digestiv și pot astfel crea o „poartă' în apărare; un ritm nepotrivit al meselor, însoțit de un stres exagerat, poate conduce la afecțiuni benigne de tip gastrită-ulcer, dar care în timp, cronicizându-se, pot duce la malignizare; alimente înalt procesate sau bogat aditivate, care pot conduce atât în mod direct la producerea unor tumori maligne pe tubul digestiv, dar și indirect, prin afectarea apărării imune, la apariția cancerului în orice parte a corpului.

Ce părere aveți despre postul negru? Miturile spun că în lipsa „combustibilului' organismul e obligat să dea un reset…
Există foarte multe tipuri de post, religios sau nutrițional, iar postul negru este doar unul dintre ele. Există și unele greșeli care se fac în anumite tipuri de post. Dar la modul general, postul este o bună metodă de a echilibra organismul, atâta timp cât este făcut corect. Preferabil sub îndrumarea unui specialist, sau măcar după o „inițiere' făcută de un nutriționist care cunoaște aceste practici.
Nu este neapărat un mit. Organismul uman, ca și al altor mamifere, de-a lungul evoluției naturale a petrecut mai mult timp în „post' decât în „abundență alimentară', acest ultim fenomen fiind caracteristic mai ales secolului 21 și doar atât. Pentru a regla metabolismul, modul în care organismul nostru reacționează la prezența alimentelor, postul în diversele lui forme este foarte util, putând deveni chiar terapeutic în anumite situații, cum ar fi de exemplu în cazul diabetului zaharat de tip 2.
Referitor la postul negru, acesta nu se poate face de către oricine și nici într-un caz la întâmplare. Necesită îndrumare, supervizare, o anumită pregătire, un anumit stil de viață, o anumită implicare mentală și nu se aplică sub nici o formă persoanelor care au chiar și cel mai mic deficit nutrițional, aici incluzând și o parte din pacienții oncologici – dar nu pe toți.

Care este alimentul de bază care nu trebuie să lipsească din dieta unui pacient oncologic?
Dieta unui pacient oncologic, la fel ca cea a oricărei persoane, trebuie să includă absolut toți nutrienții, din toate categoriile de alimente naturale. Aproximativ câte o treime din dietă trebuie să fie constituită din grupele de nutrienți de bază: proteine, grăsimi, carbohidrați, plus micronutrienții – vitamine, minerale, fitonutrienți, inclusiv cantitatea necesară de fibre și apă. Aici nu prea există excepții, decât în legătură cu anumite simptome sau reacții adverse, dar acestea sunt pe perioadă limitată în timp și trebuie abordate individualizat împreună cu medicul coordonator.
Deci este necesar să consumăm din toate grupele alimentare de bază: ouă, carne, lactate, legume, fructe, semințe, nucifere, condimente naturale, uleiuri presate la rece, chiar și grăsimile saturate naturale (unt, smântână, slănină, untură), acestea din urmă în cantități moderate.

S-a tot vorbit despre prezența sau absența cărnii în alimentația pacienților bolnavi de cancer. Care este recomandarea dvs?
Discuția despre carne în dieta pacientului oncologic este oarecum gratuită și ea pornește de la câteva studii științifice a căror relevanță este discutabilă, dar mai ales ca urmare a unor raționamente cu logică inversată și anume: fiind observate anumite populații care au o alimentație predominant vegetariană, în cadrul cărora incidența cancerului, ca și a altor afecțiuni este foarte scăzută, unii s-au grăbit să tragă concluzia că dacă vom renunța cu totul la carne vom deveni foarte sănătoși, fără a ține cont de faptul că acele populații beneficiază de multiple elemente ale stilului de viață și ale fondului genetic care contribuie la starea lor de sănătate deosebită.
Singurele și puținele studii care au stabilit o corelație între incidența ușor mai crescută a cancerului de colon și rect în prezența cărnii în alimentație au făcut referire la carnea roșie procesată și în cantitate mare. Deci este vorba de o creștere ușoară a incidenței, numai pe colon și rect, porție mare, carne procesată, de la animal hrănit industrial, deci irelevant în raport cu recomandările de utilizare corectă a cărnii.
Precizez faptul că celula tumorală nu se „hrănește cu proteină', afirmație aberantă pe care o aud adesea de la pacienți. Orice celulă vie, iar celula tumorală cu predilecție, folosește ca și „carburant' preferat glucoza, pe care o putem obține din multe tipuri de alimente, cel mai puțin probabil din carne (!), dar cu randamente și viteze diferite – de aceea unele sunt mai recomandate decât altele.
Dat fiind că necesarul zilnic de proteină este dificil de acoperit fără a consuma și carne, recomand consumul corect al cărnii de orice tip, pe cât posibil din sursă naturală și neprocesată chimic, în porție de aproximativ 100-120 grame pe zi și însoțită de un volum sensibil mai mare de legume crude, salate sau legume gătite.

Zahărul trebuie eliminat complet din dietă?
Zahărul este pe lista principalelor alimente extrem de dăunătoare pentru sănătate. Motivul? Sunt multe motive: în primul rând descompunerea lui cvasi instantanee în glucoză și fructoză, cu mare și rapidă eliberare de energie – glucoza foarte „utilă' pentru alimentarea celulei tumorale, iar fructoza, un alt dușman ascuns al sănătății, contribuind „pe furiș' la creșterea progresivă a rezistenței la insulină, acest lucru conducând fără nici o opreliște la obezitate și diabet de tip 2.
Dacă trebuie eliminat „complet' sau nu din dietă, greu de răspuns. În primul rând nu îl putem elimina complet, deoarece este inclus ca și ingredient în cantități mici în foarte multe alimente comercializate, iar pe de altă parte este utilizat ca și conservant sau ingredient special în multe rețete culinare. Pe de altă parte este bine să fim rezonabili și conștienți că nimeni nu va face cancer și nici vreo recidivă dacă va mânca felia de tort de la propria aniversare sau prăjitura de la vreun alt eveniment mai special din viața lui.

Consumul de alimente modificate genetic pot fi un declanșator pentru diferite tipuri de cancer?
Din nou ne aflăm pe teritoriul miturilor și legendelor din alimentație… Aproape tot ceea ce consumăm este „modificat genetic'; inclusiv noi, dacă ne gândim bine suntem „modificați genetic', că doar acesta este motivul pentru care nu se recomandă căsătoriile cosangvine, adică între membrii apropiați ai aceleiași familii…
Dar lăsând gluma la o parte, aș fi curios câți dintre oameni mănâncă doar mere pădurețe? Căci soiurile bune și gustoase pe care le găsim la piață sunt modificate genetic, prin altoire și selecționare… La fel în cazul tuturor fructelor, legumelor și restului alimentelor vegetale. Câți dintre noi mai consumăm morcov de culoare albă, așa cum era el original, înainte de a se selecționa varietatea portocalie „modificată genetic' și apărută întâmplător undeva, cândva?!…
Desigur, există și unele plante care au fost modificate genetic prin tehnici de inginerie genetică. Nici aceasta nu ar fi o problemă, dacă rezultatul ar fi doar o creștere a productivității. Dar au apărut și situații punctuale în care produsul obținut a dobândit proprietăți care pe termen lung pot afecta sănătatea, cum ar fi porumbul cultivat peste ocean. Nu are mare legătură cu cancerul, mai degrabă cu obezitatea și diabetul, dar genul acesta de produse, puține și bine cunoscute, ar trebui evitate, dacă este posibil.

Dietele vegetariene scad riscul apariției cancerului…?
Am făcut o oarecare introducere la acest subiect atunci când am vorbit despre carne. Voi mai face în continuare câteva precizări.
Noi ca specie am evoluat de-a lungul a cel puțin o sută de mii de ani, după datele cunoscute în prezent. Iar pe parcursul celor o sută de milenii (sau o mie de secole, dacă preferați …) condițiile de viață au fost atât de diferite geografic și atât de variabile în timp, încât ar fi absurd să credem că suntem identici. Adică faptul că suntem foarte diferiți între noi, chiar fiind aceeași specie, este vizibil cu ochiul liber. Și atunci de ce am crede că sau am pretinde ca alimentația noastră să fie identică la toată lumea, fie ea vegetariană sau omnivoră?
Pachetul de enzime utilizate la descompunerea alimentelor pe care le utilizăm este la fel de unic pentru fiecare persoană, ca și amprentele digitale sau ca și codul genetic însuși. Deci fiecare dintre noi este pregătit să utilizeze optim un alt spectru de alimente, iar acest lucru începe să fie explorat din ce în ce mai mult în prezent prin noile tehnologii de investigații din nutrigenomică.
Cert este că sunt persoane care funcționează impecabil ca și vegetarieni, aproape paradoxal, din unele puncte de vedere, iar altele nu pot trăi fără aportul zilnic de proteină animală, iarăși ciudat de mare la unele cazuri. Încă nu știm totul…
Dar știm cu siguranță că nici unul din studiile științifice care s-au făcut pe acest teritoriu, al vegetarianismului, nu a arătat nici cea mai mică influență asupra incidenței bolilor oncologice. Deci rămân la recomandarea inițială, ca fiecare să adopte o dietă personală și personalizată, în concordanță cu nevoile pe care le are și cu particularitățile naturale ale propriului organism.

Pentru cancerul de sân există o dietă specială?
Diferențe majore nu există, dar am putea discuta câteva lucruri. În primul rând să nu uităm că există multe tipuri de cancer de sân, foarte diferite între ele. Pe de altă parte este vorba de o localizare care nu prea are legătură cu tubul digestiv și atunci restricțiile alimentare ar fi mai puține, în cazul radioterapiei, de exemplu.
Un subiect cu care ne întâlnim mai des și care nu este încă pe deplin elucidat este cel al influenței unor alimente asupra tumorilor cu receptori hormonali prezenți. Aici se vorbește despre laptele proaspăt, despre fitoestrogenii din soia, sau despre influența bisfenolilor din plasticul utilizat la ambalarea alimentelor sau a apei îmbuteliate.
Derivatele din lapte, pe de altă parte, iaurturi și brânzeturi, despre care sunt întrebat adesea, sunt alimente benefice și pot fi utilizate, fără nici un fel de risc pentru starea de sănătate sau pentru evoluția bolii.
Lucrurile devin mai complexe, dar asta e valabil și pentru alte localizări, atunci când vorbim de stadii mai avansate și de existența metastazelor. Dacă există afectare osoasă, atunci vom avea nevoie de un aport și mai mare de alimente bogate în calciu și chiar suplimentare cu tablete. Dacă e vorba de afectare cerebrală, se vor evita alimentele de tip cafea, alcool, energizante, care ar putea, în unele cazuri, să producă focare de excitație corticală și convulsii. Dar toate acestea sunt particularități de la caz la caz și se abordează împreună cu medicul specialist în clinică.

foto: 123RF

Citeste și:

Cum ajută plasma în tratamentul anti COVID? O femeie a donat de cinci ori plasmă

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro
Recomandari
Libertatea
Publicitate
Huff
VIVA!
Retete
Baby
TV Mania
Sfatul parintilor
Mai multe din Sanatate