EXCLUSIV AVANTAJE Răzvan Mazilu, despre musicalul Queen: „Este o poveste SF despre puterea iubirii şi a muzicii”

 

L-am văzut mişcându-şi trupul după sunetele tulburătoare pe care le face toaca, lemnul dătător de viaţă duhovnicească. Am amuţit cu toţii, noi, studenţii aleşi să umple scena, şi spectatorii de la Operă, care n-au mai respirat câteva zeci de secunde. Era Răzvan Mazilu. Nu dansa ci se mișca după scrâșnetul neruginitelor porți ale raiului.

Răzvan Mazilu, ai dansat ca nimeni altcineva, ai luat de la profesorii Tugearu şi Fieroiu tot ce se poate lua. Te-ai ridicat la o înălțime artistică de unde nu mai aveai ce să cuprinzi în mișcări… corpul tău, mușchii se pot modela chiar după sunetele pe care le scoate sufletul îndurerat. Ai făcut un pas în spate și te-ai decis să iei bagheta învățătorului-șlefuitor de emoții prin mișcare. E un pas firesc? Așa trebuie făcut?

E un pas absolut firesc, nimic mai firesc decât pedagogia sau, în cazul meu, creația, fie că vorbim de regie sau de coregrafie sau de ambele. De fapt, am tot făcut spectacole începând din anii 90: am debutat pe scena Teatrului Național din București pe când eram student și aveam puțin mai mult de 20 de ani, alături de Maia Morgenstern, în spectacolul „Dama cu camelii'. De atunci, am alternat ipostaza de interpret cu cea de creator de spectacole.

Uneori, dansatorul a ieșit învingător, alteori, creatorul din mine a avut succes, și tot așa. Îmi place să cred și să sper că artistul care sunt a evoluat și a învățat de fiecare dată, din fiecare experiență.

În același timp, știu clar că un creator de spectacole e, în egală măsură, și un pedagog, e cineva care dă mai departe, care transmite celor cu care lucrează din experiența și din știința lui, e cineva care împărtășește, care modelează. Nimic mai firesc, deci, decât acest drum pentru care sunt recunoscător și fericit că mi s-a dat.

Ție ți se mai face pielea de găină? Anul acesta este, fără îndoială, Anul Queen. Prin Bohemian Rapsody, o întreagă generație a văzut, a perceput și a asimilat cam ce înseamnă valoarea artistică a unui interpret de muzică. Am ieșit din sală, după vizionarea filmului cu pielea de găină. La fel ai pățit și tu? La fel vom păți după ce vom vedea spectacolul tău „We Will Rock You'? 

Se spune că, dacă în urma unui spectacol, rămâne măcar un singur moment de grație, de emoție pură, atunci actul artistic respectiv nu este degeaba. Sper, deci, ca în urma spectacolului „We Will Rock You' (care nu e povestea vieţii lui Freddie Mercury sau a formației Queen, ci un pretext savuros pentru un playlist celebru), lumea să plece din sală emoționată de câteva momente, de câteva melodii, de câteva interpretări actoricești și de câteva imagini care să le rămână pe retină și, mai ales, în suflete.

Un musical e un spectacol total al emoțiilor de tot felul, un musical e un montagne-russe al senzațiilor puternice și sper să fie așa și spectacolul nostru. Da, încă mi se mai face pielea de găină, încă mă emoționez în fața unui act artistic veritabil. Și dacă nu ar fi așa, ar însemna că mi s-ar usca sufletul…

Cine îți calcă pe urme? Ce artiști talentați ai format?

Am lucrat foarte frumos cu actori tineri la proiectul „West Side Story', un spectacol dedicat actorului total, produs de Festivalul Național de Teatru la Teatrul Odeon în 2014. Acolo am descoperit – și am continuat colaborarea cu ei – câțiva dintre cei mai apreciați actori din tânăra generație, tineri care deja au confirmat și care acum merită și așteaptă marile roluri.

Cu doi dintre ei – Ana Bianca Popescu și Lucian Ionescu – lucrez și acum în „We Will Rock You', ei având două dintre rolurile principale. Vă rog să le rețineți numele, veți mai auzi de ei. Consider că e foarte important să mă înconjor de tineri artiști – de la ei învăț și eu, ei îmi oferă energia de care am nevoie, îmi împrospătează modul de a gândi, mă țin conectat la toate schimbările de ultimă generație ale lumii.

Muzica, iubirea, respectul… Pune-le într-o rânduială după care să se ghideze tinerii de azi. 

Să se iubească pe muzică respectându-se reciproc. Sau să asculte muzica respectând regulile iubirii. Sau să se respecte iubind muzica. Sau să respecte marea muzică a lumii, iubind-o. Jucați-vă cum doriți, toate variantele sunt valabile.

Cât e de greu să mai fii autentic în ziua de azi?

Adevărul e că trăim o epocă a imaginii, în care aceasta contează mai mult decât autenticitatea, substanța, fondul. Facebook, Instagram etc., sunt căile de comunicare virtuale care ne fac să știm totul despre celălalt și, de fapt, atât de puțin.

În loc să ne uităm unii în ochii celorlalți, ne uităm în telefoane și laptopuri, disperați după tot ce e la modă, după tot ce sclipeşte mai puternic, după ultimele trenduri în materie de orice.

De la Freddie Mercury, că tot vorbim despre el și despre filmul vieții lui, putem învăța, iată, ce înseamnă autenticitatea, puterea pesonalității și a curajului de a fi tu însuți, cu toată puterea și vulnerabilitatea ta.

Învățăm credința pe care acesta o avea în arta sa, convingerea că are ceva de spus și că acel ceva poate schimba lumea pentru câteva minute, cât durează un cântec. Da, sunt absolut convins că un cântec poate schimba lumea. Un singur cântec – poate părea foarte puțin, dar eu cred că este enorm.

„We Will Rock You'… este un spectacol care ne face sufletul bucăți. 

Eu fac tot ceea ce ține de mine să livrez un spectacol la cel mai înalt nivel de profesionalism. Sunt sigur că va fi puterea extraordinară a muzicii –toate aceste hituri Queen pe care le știam, dar pe care le redescoperim cu fiecare repetiție.

E o poveste science-fiction despre puterea iubirii și a muzicii într-o lume distopică, în care însăși muzica s-a interzis. O poveste despre puterea visului, a curajului, a autenticității, spusă cu mult umor și cu emoție.

Este un melanj fantastic de artiști valoroși. Nu te întreb dacă a fost greu să lucrezi cu ei… ci ce-ai învățat de la ei: de la Loredana, de la Emil Rengle… Te-au surprins?

Învăț câte ceva de la fiecare artist cu care lucrez, fie că e faimos sau debutant. La „We Will Rock You' va fi, clar, o explozie de talent și de energie pe care fiecare interpret – de la Loredana până la cei din figurație – o va oferi publicului cu toată dăruirea și toată dragostea. E un show al generozității și al iubirii.

Te-ai bazat pe curba lui Gauss: muzică bună/sunet bun – un procent masiv, artişti talentați – un alt procent și originalitate – restul de procente?

Restul e muncă, foarte multă muncă. Pregătire muzicală, coregrafie, actorie, lumini, producție, sound-design, muzică
live – toată această mașinărie infernală pe care o punem în mișcare, de câteva luni, cu atenție și profesionalism.

Când eram elev la școală de balet, îmi amintesc că erau pe culoar un tablou cu portretul lui George Enescu și un citat
din care îmi amintesc aproximativ, dar esențial: „În artă, 1% e talent și 99% e transpirație'. Nimic mai adevărat!

Ce i-ai spune lui Freddie dacă ar fi în sală, după spectacol?

Că îi mulțumesc pentru tot ce ne-a oferit, că datorită lui am plâns, am râs și m-am emoționat de multe ori, că datorită muzicii lui sunt mai puternic și mai încrezător în mine, că îi ascult cântecele în loop de când lucrez la acest spectacol și au ajuns să mă obsedeze, că sper că ne-am ridicat la înălțimea muzicii Queen, cea care a traversat decenii, că sper că îi va plăcea spectacolul nostru și, nu în ultimul rând, i-aș cânta: „One by one/ Only the good die young/ Theyre only flyin too close to the sun/ And well remember/ Forever.' (versurile piesei „No One But You', compusă de Queen în memoria lui Freddie, după moartea acestuia)

Plecaţi în turneu cu „We Will Rock You'?

Îmi doresc. Desigur, în cele mai bune condiții de reprezentare a spectacolului. Publicul din provincie e extraordinar,
e cald și generos și are mare nevoie de evenimente de genul acesta. Mai mult decât atât, întotdeauna turneul a fost o aventură și o bucurie, nu doar profesională.

Nu te-a speriat imensa răspundere care vine odată cu numele Queen, devenit legendă?

Nu. Nimic nu mă sperie, din contră, mă ambiționează și mă incită. De altfel, am realizat spectacole după multe repere care fac parte din patrimoniul culturii universale, repere care ar putea fi inhibitorii.

Piese, spectacole de dans sau musicaluri: am fost Dorian Gray al lui Oscar Wilde, am fost Julien Sorel al lui Stendhal, am dansat pe Bach, Chopin și Berlioz, am fost interpretul primului one-man-show al unui dansator român („Jocul de-a Shakespeare'), am montat „Dama cu camelii' și „West Side Story', „Cartea junglei', „Cabaret' și „Sunetul muzicii', am dansat pe Depeche Mode și folclor românesc, și lista poate să continue…

Citeste si

EXCLUSIV AVANTAJE Istoria unei cărți trăite: Iubirea unui psihopat este o minciună periculoasă'

EXCLUSIV AVANTAJE Radu Cristian Nicolae, interpretul lui Viorel' din Racheta albă', serialul copilăriei noastre: Nu m-am putut obișnui cu statutul actorului după Revoluție. Nici cu salariul'

EXCLUSIV AVANTAJE Daniela Torok, prima actriță care are curajul să dezvăluie pe scenă abuzul sexual suferit la 7 ani, despre care nu au știut nici propriii părinți

Autor: Florentina Musat

Foto: PR

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro
Recomandari
Libertatea
Retete
Baby
Doctorul Zilei
Sfatul parintilor
Mai multe din Interviurile Avantaje