Chef Severin Sjöstedt: “A fost o misiune uriașă și, da, am simțit multă presiune”. Interviu cu creatorul celebrelor chifteluțe IKEA
:contrast(8):quality(75)/https://www.avantaje.ro/wp-content/uploads/2026/01/chef-severin-sjostedt-2.jpg)
Interviu cu creatorul celebrelor chifteluțe IKEA. Cum i s-a schimbat viața acum 40 de ani, când Ingvar Kamprad i-a cerut imposibilul'. Povestea din spatele unui gust iconic
În anul 1985, Ingvar Kamprad, fondatorul IKEA, i-a dat unui tânăr bucătar suedez o misiune care avea să intre în istorie: să creeze chifteluța ideală pentru toate restaurantele IKEA din lume. Chef Severin Sjöstedt, căci el este „tăticul' celebrelor chifteluțe, ne vorbește despre presiune, tradiție, teste care au durat aproape un an și despre cum o rețetă simplă și accesibilă a devenit un simbol global al culturii IKEA. Pentru acest interviu exclusiv ne-am întâlnit cu chef Severin Sjöstedt chiar la petrecerea dată în cinstea celebrelor chifteluțe, în Stockholm, pe 9 decembrie. Un om cald și blând, răbdător și cu povești savuroase. Exact așa cum sunt și celebrele chifteluțe pe care le-a inventat acum 40 de ani. Poftă bună la citit!
Ne-ați povestit despre momentul în care Ingvar Kamprad v-a cerut să creați o singură chifteluță potrivită pentru toate restaurantele IKEA. Cum a fost această misiune pentru un tânăr bucătar? A fost multă presiune?
Desigur că a fost. Eram un tânăr de 30 de ani, iar Ingvar avea aproape 60. Era un om foarte puternic, extrem de atent la detalii, foarte precis în idei și în gândire. S-a aplecat peste masă, s-a uitat direct în ochii mei și mi-a spus că trebuie să existe o singură chifteluță.
După cum am mai spus, existau diferențe clare între noi. Ingvar a crescut în sudul Suediei, unde se folosește mai mult carnea de porc. Eu am crescut într-o zonă unde se folosea mai mult vita. Am avut multe discuții, multe teste și degustări, iar încet-încet rețeta s-a rafinat până a ajuns la forma pe care o știm astăzi. A fost o misiune uriașă și, da, am simțit multă presiune.
Chifteluța a devenit un simbol în Suedia și nu numai, există rețete transmise din generație, în generație. Care este astăzi relația suedezilor cu mâncarea tradițională?
Ne apropiem de Crăciun (n.r. interviul a fost realizat pe 9 decembrie), o sărbătoare plină de tradiții în Suedia, ocazie pentru care obișnuim să pregătim o masă mare, plină cu preparate clasice. Începem cu peștele, hering, somon, apoi urmează ouăle, preparatele reci, mezelurile și, în final, mâncărurile calde. Apoi vin deserturile și dulciurile făcute special pentru copii.
Cred că suntem foarte conservatori când vine vorba de mâncare. La fel și voi, în România. Oricum, din experiența mea de bucătar, care a lucrat sau a colaborat cu bucătari din multe țări, pot spune că suntem, în esență, la fel peste tot. Ne înțelegem fără să vorbim aceeași limbă. Facem același lucru, dar în culturi diferite. Nu am avut niciodată probleme lucrând cu bucătari din diverse țări, fie că era vorba de Cehia, România, India, China sau Japonia. Chiar dacă nu înțelegeam un cuvânt, în bucătărie lucrurile funcționau.

Toată lumea vă asociază cu celebrele chifteluțe. Sunteți creatorul lor. Ați regretat însă vreodată că ați acceptat această misiune strictă, având în vedere că sunteți o persoană creativă, pasionată de combinații și gusturi noi?
Sincer, anii petrecuți dezvoltând produsele IKEA au fost printre cei mai importanți din cariera mea. Ca tânăr bucătar eram foarte interesat de tehnici. Lucrasem în restaurante cu stele Michelin, dar nimic nu este mai greu decât să faci ceva bun și accesibil. Când lucrezi cu ingrediente scumpe, reușita vine mai ușor. Provocarea apare când nu ai bugete mari și trebuie să creezi un produs excelent, la un cost mic. Atunci trebuie să fii inteligent. Am învățat enorm în acei ani la IKEA.
În plus, fără această experiență, nu aș fi avut acces la multe industrii. Când veneai cu prestigiul și credibilitatea chifteluței IKEA, ușile se deschideau. Altfel, nu. Am lucrat apoi cu SAS (Scandinavian Airlines System) și cu multe alte companii mari, ca dezvoltator. A fost o muncă foarte grea, dar fantastică.
Chifteluța este un preparat care aduce bucurie peste tot în lume. Dar care este mâncarea dumneavoastră preferată? Acea „comfort food' pe care o gătiți în familie?
Gătesc foarte des paste pentru mine, pentru că soția mea nu mănâncă paste. Așa că le mănânc singur. Carbonara, bolognese. Îmi plac foarte mult. Îmi plac și fructele de mare, în special stridiile. Este o perioadă bună pentru stridii acum.
Ați spus că a găti pentru copii este și mai greu decât a găti pentru adulți. De ce?
Am patru copii. Am încercat mereu să îi facem să mănânce ceea ce mâncăm și noi, nu mâncare specială pentru copii. Este important să începi devreme. Copiii trebuie să mănânce împreună cu adulții, nu cu două ore mai devreme. Mâncați aceeași mâncare. Așa se formează gustul și se transmite mai departe, către generația următoare. Desigur, poți face chifteluțele mai mici, dar mâncarea trebuie să fie aceeași.
Când vă gândiți la IKEA, ce vă vine prima dată în minte? Cariera, începutul ei, mâncarea creată sau cu totul altceva?
Multe călătorii. Am fost foarte mult plecat. De multe ori nu știam în ce oraș sunt când mă trezeam dimineața. Și astăzi, când ajung într-un hotel nou, număr pașii până la ușă, memorez traseul de evacuare, stânga, dreapta. Am mereu o lanternă și o sfoară cu care pot lega clanța ușii. Dacă te trezești în direcția greșită, trebuie să te poți întoarce.
De-a lungul anilor au existat incendii în hoteluri, oameni care au murit. Cu IKEA aveam reguli stricte de securitate. Pentru că nu știam niciodată unde sunt, trebuia să știu cum să ies. A fost greu să fiu atât de mult plecat, dar a făcut parte din drumul meu.
Din experiența dumneavoastră, cât de mult ține un preparat reușit de tehnică și cât de mult de sensibilitatea bucătarului?
Cred că în toate culturile există preparate cu emoții speciale. Combinații de aciditate, zahăr, ierburi, condimente. În Stockholm, știam exact care bucătar putea crea acest echilibru și care nu. Unii fumau mult sau foloseau tutun, iar corpul lor nu mai avea echilibrul necesar pentru a regla aciditatea. Atunci trebuia să intervin eu cu ultima tușă. Eu nu fumez. Poate nu este răspunsul perfect, dar sunt multe rețete speciale care cer un echilibru foarte fin.
Cum se reflectă filosofia IKEA, ca brand de mobilier, în mâncarea oferită clienților?
Aceasta a fost una dintre întrebările-cheie pentru Ingvar. Restaurantul trebuia să fie o oglindă a moștenirii suedeze. La fel de suedez ca magazinul. Gusturile trebuiau să fie la fel de suedeze precum conceptul în sine.
Cum ar trebui să evolueze mâncarea IKEA într-o lume în care gastronomia este tot mai diversă și mai interconectată?
Iubesc mâncarea indiană, chineză, japoneză. Oriunde ajung, mănânc. Gastronomia este extrem de dezvoltată astăzi. Călătorim mult, suntem inspirați de Instagram, de rețete care ne apar pe telefon în fiecare zi. Un brand global precum IKEA trebuie să reflecte această evoluție. Sper ca chifteluța să rămână chifteluță, dar sper și ca dezvoltarea să continue. Unele rețete vor dispărea, altele vor supraviețui și vor deveni noile clasice.
Ce ar trebui să știe lumea despre bucătăria suedeză, dincolo de faimoasele chifteluțe?
Că ne place peștele. Mâncăm foarte mult pește. Somon, gravlax, somon marinat, afumat. Le iubim. Avem multe preparate minunate din pește și sandvișuri speciale, cu hering. Sunt extraordinare.
:contrast(8):quality(75)/https://www.avantaje.ro/wp-content/uploads/2026/02/teo-trandafir-podcast.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.avantaje.ro/wp-content/uploads/2026/07/astrolog-urania-1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.avantaje.ro/wp-content/uploads/feed/images/17_1456da7b8b8e81e20ef63e7dba167097.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.avantaje.ro/wp-content/uploads/2026/06/emma-1.jpg)
:quality(75)/https://www.avantaje.ro/wp-content/uploads/2026/05/alina-ambrozie-1.png)
:quality(75)/https://www.avantaje.ro/wp-content/uploads/2026/04/andreea-marinescu-sot.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.avantaje.ro/wp-content/uploads/2026/03/andreea-ilie-3-1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.avantaje.ro/wp-content/uploads/2026/03/ioana-cosma.jpg)