Dr. Ștefan Busnatu, despre pericardită, boala care atacă inima după o infecție virală

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Pericardita este o afecțiune a inimii despre care se vorbește mai puțin decât despre infarct sau alte boli cardiovasculare, însă poate apărea inclusiv la persoane care nu au avut anterior probleme cardiace. Acesta este și cazul medicului cardiolog Ștefan Busnatu care s-a îmbolnăvit de pericardită, fără să aibă alte probleme cu inima.

De cele mai multe ori, pericardita se instalează după o infecție virală și poate provoca o durere în piept care sperie pacientul și îl face să creadă că are o problemă gravă la nivelul inimii. Iată cum explică dr. Ștefan Busnatu boala, care sunt factorii de risc, cum se manifestă și cum trebuie să te recuperezi corect după pericardita.

Un aspect important este că dispariția durerii nu înseamnă întotdeauna că inflamația s-a vindecat complet. Revenirea prea rapidă la efort fizic intens poate fi riscantă, mai ales dacă inflamația a afectat și mușchiul inimii.

Medicul cardiolog Dr. Busnatu, care tratează pacienți cu afecțiuni cardiovasculare de mai bine de un deceniu, a trecut recent chiar el printr-un episod de pericardită. Experiența de pacient l-a făcut să privească recuperarea dintr-o perspectivă diferită și să explice de ce este important să nu ne grăbim să revenim la sport doar pentru că nu mai avem simptome.

Ce este pericardita și de ce apare

Pericardul este învelișul subțire care înconjoară și protejează inima. Atunci când acest țesut se inflamează, apare pericardita. Inflamația poate avea cauze diferite, însă una dintre cele mai frecvente situații este apariția bolii după o infecție virală.

Acum câteva săptămâni am trecut printr-un episod de pericardită – inflamația «învelișului» inimii, pericardul. Vine de obicei după o infecție virală, cum a venit și la mine, pe un fond de oboseală cronică marcată', povestește medicul.

Pericardita poate apărea însă și în alte contexte. Printre factorii care pot favoriza apariția ei se numără anumite boli autoimune, unele infecții, traumatismele sau intervențiile la nivelul inimii. De asemenea, inflamația poate apărea după un infarct miocardic. De aceea, o durere în piept care apare după o infecție nu trebuie ignorată, mai ales dacă este intensă, persistentă sau este însoțită de alte simptome.

Cum se manifestă pericardita

Cel mai cunoscut simptom este durerea toracică, însă caracteristicile acesteia pot fi diferite de la o persoană la alta. Durerea poate fi resimțită în zona pieptului și poate deveni mai intensă în anumite poziții sau la respirație profundă. Pot apărea, de asemenea, dificultăți de respirație, palpitații, oboseală sau stare generală de rău. Uneori, pacientul poate avea și febră, în special atunci când pericardita apare în contextul unei infecții.

Important este ca simptomele să nu fie puse automat pe seama unei răceli, a oboselii sau a unui episod de anxietate. Durerea în piept este un simptom care merită evaluat medical, mai ales atunci când este nou apărută sau este însoțită de dificultăți de respirație, amețeli ori palpitații.

În cazul medicului Busnatu, durerea toracică a cedat relativ repede după începerea tratamentului. Însă aici a apărut întrebarea pe care medicul o primește frecvent de la pacienții săi: dacă nu mai doare, pot să mă întorc la sport? Răspunsul nu este întotdeauna „da'.

De ce nu este suficient să nu mai simțim durere

Unul dintre cele mai importante lucruri de reținut după o pericardită este că ameliorarea simptomelor nu este sinonimă cu vindecarea completă. „Absența simptomelor nu înseamnă automat că inflamația a dispărut complet sau că inima e pregătită pentru efort intens', explică medicul.

Acest lucru este important mai ales în situația în care inflamația nu se limitează la pericard, ci ajunge să afecteze și mușchiul inimii. În acest caz poate fi vorba despre miopericardită, iar revenirea prea rapidă la activități sportive solicitante poate crește riscul unor complicații, inclusiv tulburări de ritm cardiac sau reapariția inflamației.

În plus, anumite modificări ale activității electrice a inimii pot să nu fie evidente în repaus și să apară în timpul efortului. De aceea, un ECG normal nu este întotdeauna suficient pentru a decide că pacientul poate reveni imediat la antrenamente intense.


5 stiri by Actualitate. Cum arată programul şcolar din 2026 | Cum își bate joc CJ Vrancea de eroii naţiunii

CONȚINUT VIDEO AVANTAJE

Cum arată recuperarea după pericardită

Recuperarea trebuie făcută treptat și, mai ales, individualizat. Primul pas este confirmarea faptului că procesul inflamator s-a remis, nu doar că pacientul nu mai are dureri. În funcție de situație, medicul poate recomanda electrocardiogramă (ECG), ecocardiografie, analize pentru inflamație și, atunci când este necesar, rezonanță magnetică cardiacă. Aceste investigații pot ajuta la evaluarea inimii și la identificarea unei eventuale inflamații care persistă.

După aceea, activitatea fizică trebuie reluată progresiv. Medicul Busnatu povestește că, în perioada de recuperare, a început cu mișcare ușoară, mers pe jos, mobilitate și ciclism la intensitate redusă, crescând treptat nivelul de efort. Orice simptom neobișnuit trebuie să reprezinte un semnal de oprire și de reevaluare. Durerea toracică, lipsa de aer, palpitațiile, amețeala sau oboseala neobișnuit de puternică nu sunt simptome peste care trebuie să trecem pentru a „mai face puțin'.

Testul de efort poate arăta dacă organismul este pregătit pentru sport

Unul dintre instrumentele menționate de medic în procesul de recuperare este testul de efort cardiopulmonar cu monitorizare ECG, cunoscut sub numele de CPET-ECG. Spre deosebire de o simplă evaluare în repaus, acest test urmărește modul în care organismul reacționează atunci când este supus efortului. Sunt analizate răspunsul inimii, funcția respiratorie și modul în care organismul folosește oxigenul.

Testarea poate oferi informații despre frecvența cardiacă, consumul de oxigen, pragurile ventilatorii și capacitatea organismului de a face față efortului. În același timp, monitorizarea ECG poate identifica anumite modificări ale ritmului cardiac care nu sunt neapărat vizibile atunci când pacientul stă liniștit.

Potrivit medicului, evaluarea funcțională poate fi făcută, în funcție de evoluția fiecărui caz, la aproximativ 30-90 de zile de la episodul acut. Important este ca revenirea la sport să nu fie decisă doar după calendar. „Programul de recuperare, construit pe rezultate, nu pe calendar' este principiul pe care îl subliniază medicul.

Astfel, efortul poate fi introdus progresiv, iar intensitatea și tipul exercițiilor trebuie adaptate la rezultatele investigațiilor și la starea reală a pacientului.

Somnul, alimentația și hidratarea contează în recuperare

Vindecarea după pericardită nu înseamnă doar administrarea tratamentului prescris și așteptarea dispariției durerii. Stilul de viață are, de asemenea, un rol important în perioada de recuperare. Medicul recomandă să acordăm atenție somnului, alimentației echilibrate, hidratării și gestionării stresului. Tratamentul antiinflamator trebuie respectat conform indicațiilor medicului, fără întreruperea sau modificarea lui din proprie inițiativă.

Un alt aspect important este răbdarea. Dorința de a reveni cât mai repede la rutina obișnuită este firească, însă organismul are nevoie de timp pentru a se reface.

Pericardita se vindecă, iar majoritatea pacienților revin la viața normală

Diagnosticul de pericardită poate fi foarte sperietor, mai ales pentru o persoană care nu a avut anterior probleme cardiace. Vestea bună este că, în multe situații, pacienții se recuperează complet și se pot întoarce la activitățile obișnuite.

Mesajul medicului Busnatu este însă că această revenire trebuie făcută în ordinea corectă și fără grabă. „Majoritatea celor care trec printr-o pericardită se recuperează complet și revin la activitățile obișnuite, inclusiv la sport', spune medicul.

Experiența personală l-a făcut să înțeleagă și mai bine anxietatea pe care o poate avea un pacient după un episod cardiac. O simplă palpitație poate deveni un motiv de îngrijorare, iar teama de a face din nou efort poate persista chiar și după ce medicul spune că lucrurile evoluează bine.

Monitorizarea frecvenței cardiace și a nivelului de activitate cu ajutorul dispozitivelor purtabile poate oferi informații suplimentare în viața de zi cu zi, însă acestea nu înlocuiesc controalele și investigațiile recomandate de cardiolog.

Cel mai important lucru după o pericardită este să nu confundăm dispariția durerii cu recuperarea completă. Revenirea la sport trebuie făcută gradual, după evaluarea medicală și în funcție de evoluția fiecărui pacient. Iar dacă apar din nou dureri în piept, palpitații, lipsă de aer, amețeli sau o oboseală neobișnuită, efortul trebuie oprit și este necesară reevaluarea medicală.

Citește și: Dr. Ștefan Busnatu: ce simptome anunță infarctul. 'Prevenția rămâne cel mai eficient tratament'

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro
Recomandari
Mai multe din Sanatate