Dr. Gheorghe Peltecu explică testul Babeș-Papanicolau. Ce înseamnă CIN1, CIN2 și CIN3

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Testul Babeș-Papanicolau este una dintre cele mai importante investigații pentru sănătatea ginecologică, deoarece poate identifica din timp modificări ale celulelor de la nivelul colului uterin, înainte ca acestea să evolueze către probleme mai grave. Pentru multe femei, testul Babeș-Papanicolau este primul pas pentru a preveni un cancer de col uterin.

Fiecare femeie trebuie să facă testul Babeș-Papanicolau anual, mai ales după vârsta de 30 de ani. Screeningul efectuat la intervalele recomandate de medic poate face diferența dintre o modificare care doar trebuie monitorizată și una care necesită tratament. De aceea, controalele ginecologice și testarea periodică sunt esențiale, chiar și atunci când nu există simptome.

Ce este testul Babeș-Papanicolau

Testul Babeș-Papanicolau este o metodă de screening prin care sunt recoltate celule de pe colul uterin, acestea fiind ulterior analizate pentru identificarea unor modificări anormale. Investigația nu este un test care pune singur diagnosticul de cancer. Rolul său este de a depista modificări celulare care pot apărea în timp, unele dintre ele fiind asociate infecției persistente cu anumite tipuri de HPV (virusul papiloma uman), principalul factor de risc pentru cancerul de col uterin.

În funcție de rezultatul obținut, medicul poate recomanda repetarea testului, efectuarea unui test HPV, colposcopie sau, în anumite situații, investigații și tratamente suplimentare.

De la ce vârstă este recomandat testul

Momentul la care începe screeningul și intervalul la care trebuie repetat testul pot varia în funcție de vârstă, istoricul medical și recomandările medicului. În general, screeningul pentru cancerul de col uterin este recomandat femeilor începând din jurul vârstei de 21-25 de ani, în funcție de ghidul medical utilizat. După această vârstă, testarea se face periodic, iar pentru femeile din anumite grupe de vârstă poate fi recomandată testarea HPV, singură sau împreună cu examenul citologic.

Este important ca fiecare femeie să stabilească împreună cu medicul ginecolog schema potrivită pentru ea. Un test făcut la intervalele recomandate este mult mai valoros decât efectuarea unei investigații doar atunci când apar simptome.

Ce înseamnă CIN1, CIN2 și CIN3

Unul dintre cele mai greu de înțeles aspecte pentru paciente este apariția termenului CIN în documentele medicale. CIN vine de la neoplazie cervicală intraepitelială și descrie modificări ale celulelor de la nivelul colului uterin. Gradele CIN indică severitatea acestor modificări.

Este important de precizat că CIN nu înseamnă automat cancer. Este vorba despre modificări precanceroase ale celulelor, iar gradul lor ajută medicul să stabilească ce este de făcut în continuare.

CIN1 – modificări ușoare

CIN1 reprezintă o modificare de grad scăzut. În multe situații, aceste modificări sunt asociate unei infecții HPV care poate fi eliminată de sistemul imunitar, iar leziunile pot regresa spontan.

De aceea, după un rezultat de tip CIN1, medicul poate recomanda în primul rând monitorizarea atentă, prin controale și teste repetate la intervalul stabilit. Asta nu înseamnă că rezultatul trebuie ignorat, ci că, în multe cazuri, nu este necesară o intervenție agresivă imediată.

CIN2 – modificări de grad moderat

CIN2 indică modificări mai importante ale celulelor. Situația necesită o evaluare atentă din partea medicului ginecolog, iar conduita depinde de mai mulți factori, printre care vârsta pacientei, aspectul leziunii, rezultatele testelor HPV și ale colposcopiei și istoricul medical.

În anumite cazuri se poate opta pentru monitorizare atentă, în timp ce în altele medicul poate recomanda tratament pentru îndepărtarea zonei afectate.

CIN3 – modificări severe

CIN3 reprezintă o leziune de grad înalt și necesită evaluare și tratament medical. Deși CIN3 nu este sinonim cu cancerul invaziv, este considerată o leziune precanceroasă importantă, care prezintă un risc semnificativ de a evolua în timp dacă nu este tratată.

Tocmai de aceea, un rezultat CIN3 nu trebuie niciodată amânat sau minimalizat. Medicul va stabili investigațiile și tratamentul necesare pentru îndepărtarea leziunii și prevenirea progresiei acesteia.

Mesajul medicului Gheorghe Peltecu: un rezultat anormal nu înseamnă automat cancer

Medicul ginecolog Gheorghe Peltecu atrage atenția asupra unei confuzii frecvente în rândul pacientelor: tendința de a considera orice rezultat anormal al testului Babeș-Papanicolau drept o veste care anunță cancerul.

În realitate, severitatea unei modificări diferă de la un caz la altul. Tocmai sistemul de clasificare CIN permite medicului să stabilească mai clar cât de importantă este leziunea și care este conduita potrivită.

Astfel, CIN1, forma ușoară, nu necesită de cele mai multe ori decât urmărire, în timp ce CIN2 și CIN3 sunt modificări care trebuie evaluate cu mai multă atenție și, în funcție de situația fiecărei paciente, pot necesita intervenție.

„Un rezultat anormal nu are aceeași greutate pentru toate pacientele. CIN1, forma ușoară, de cele mai multe ori nu necesită decât urmărire. CIN2 și CIN3 sunt situații care chiar merită atenția dumneavoastră, și tocmai de aceea există acest sistem de grade: ca fiecare femeie să știe exact cât de serios trebuie tratat cazul ei, fără să se sperie inutil, dar și fără să minimizeze ce are nevoie de intervenție reală', explică medicul, subliniind că existența acestor grade este tocmai consecința screeningului regulat.

Cu alte cuvinte, testarea periodică permite identificarea modificărilor într-o etapă în care acestea pot fi doar monitorizate sau tratate înainte să ajungă la o formă mai gravă. De aceea, un rezultat anormal nu trebuie privit nici cu panică, nici cu indiferență. Este un semnal că sunt necesare investigații suplimentare și că recomandările medicului trebuie urmate cu atenție.

Ce afecțiuni poate preveni testarea periodică

Principalul scop al screeningului cervical este prevenirea cancerului de col uterin, prin identificarea și tratarea leziunilor precanceroase înainte ca acestea să evolueze către cancer invaziv. Testarea poate identifica modificări celulare asociate infecției cu HPV și poate contribui la depistarea leziunilor precanceroase precum CIN1, CIN2 și CIN3. În funcție de rezultatul citologic și de investigațiile complementare, medicul poate decide dacă este suficientă monitorizarea sau dacă este nevoie de tratament.

Cel mai important avantaj al screeningului este tocmai depistarea precoce. Atunci când modificările sunt descoperite înainte de apariția unui cancer invaziv, există posibilitatea intervenției la timp, iar tratamentul leziunilor precanceroase poate împiedica apariția cancerului de col uterin. În cazul cancerului deja instalat, depistarea într-un stadiu timpuriu este, de asemenea, asociată cu șanse mai bune de tratament și supraviețuire.

De aceea, un test Babeș-Papanicolau nu trebuie făcut doar atunci când apar simptome. Screeningul este destinat femeilor fără simptome și are tocmai rolul de a descoperi modificările înainte ca acestea să provoace probleme. Respectarea programului de screening recomandat de medic și prezentarea la controalele ginecologice rămân printre cele mai importante măsuri pentru protejarea sănătății colului uterin.

Citește și: Prof. dr. Gheorghe Peltecu, pilulele anticoncepționale au un rol terapeutic important

Citește și: Leziunile colului uterin

Foto sus: Shutterstock

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro
Recomandari
Mai multe din Sanatate