Dr. Iancu Cezar explică ce alimente să tai de pe listă, dacă te balonezi după masă. Ce este dieta FODMAP

Balonarea după masă poate deveni extrem de neplăcută atunci când apare aproape zilnic. Senzația de abdomen umflat, presiunea, gazele intestinale și uneori durerile abdominale îi fac pe mulți oameni să creadă că trebuie să renunțe definitiv la anumite alimente. Iată ce sfaturi ne oferă dr. Iancu Cezar pentru a scăpa de balonare.

Una dintre metodele care poate ajuta în anumite situații este dieta low-FODMAP, folosită în special pentru reducerea simptomelor digestive la persoanele cu sindrom de intestin iritabil. Medicul de familie dr. Iancu Cezar explică faptul că această dietă nu trebuie privită ca un regim restrictiv pe termen lung, ci ca o strategie prin care pacientul poate descoperi ce alimente îi provoacă simptomele dureroase.

De ce apar balonarea și disconfortul după masă

Anumite alimente conțin carbohidrați care se absorb mai greu la nivelul intestinului subțire. Aceștia ajung în colon, unde pot atrage apă și sunt fermentați rapid de bacteriile intestinale. Procesul poate fi comparat, în explicația medicului, cu un aluat care dospește prea repede. În intestin se formează mai mult gaz, ceea ce poate duce la presiune abdominală, balonare, durere și, uneori, diaree, explică dr. Iancu Cezar.

Citește și...

Tim Curry, actorul din „Singur acasă 2', a murit. Ce au transmis colegii săi după vestea tragică

Horoscop 28 august 2026. Capricornii sunt nevoiți să treacă la practică pentru a rezolva problemele pe care le-au lăsat nerezolvate

FODMAP este denumirea unui grup de carbohidrați fermentabili care pot fi mai greu de tolerat de unele persoane. Este important însă de precizat că balonarea nu are întotdeauna aceeași cauză, iar dieta low-FODMAP nu este potrivită pentru orice persoană care se confruntă cu această problemă. 'Dieta low-FODMAP poate reduce balonarea mai ales la pacientii cu sindrom de intestin iritabil, dar nu functioneaza pentru orice cauza de balonare', subliniază medicul.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Victoria-Maria Ionescu, fiica fostului deputat Cazimir Ionescu, a murit la numai 22 de ani. ”Era în depresie și urma un tratament”

Ce alimente sunt reduse în dieta low-FODMAP

În prima etapă a dietei sunt reduse temporar alimentele care conțin cantități importante de FODMAP. Printre acestea se numără:

• ceapa și usturoiul;
• merele și perele;
• pepenele;
• cantitățile mari de produse din grâu;
• fasolea și năutul;
• laptele obișnuit;
• îndulcitorii precum sorbitolul, xilitolul și manitolul.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Plecări pe bandă rulantă în televiziune! Trei nume importante pleacă de la PRO TV într-o singură săptămână, iar Antena Group anunță o schimbare neașteptată

Asta nu înseamnă că aceste alimente sunt „rele' sau că trebuie eliminate pentru totdeauna. Ele pot fi problematice doar pentru anumite persoane și, foarte important, cantitatea consumată poate face diferența.

Un aliment care este bine tolerat în porție mică poate provoca simptome atunci când este consumat în cantitate mare. De asemenea, mai multe alimente cu conținut ridicat de FODMAP consumate la aceeași masă pot crește încărcătura totală și pot favoriza apariția balonării.

Citește și...

Cheia succesului: Zinx se adaptează nevoilor jucătorilor români prin personalizarea serviciilor

Horoscop 28 august 2026. Capricornii sunt nevoiți să treacă la practică pentru a rezolva problemele pe care le-au lăsat nerezolvate

Ce poți mânca dacă te balonezi frecvent

Dieta low-FODMAP nu înseamnă că trebuie să mănânci foarte puține alimente. Există numeroase variante care pot fi incluse în meniu, în funcție de toleranța fiecărei persoane. Printre alimentele care pot fi consumate se află orezul, cartofii, ovăzul, quinoa, morcovii, dovleceii, roșiile, strugurii, kiwi, citricele și căpșunile.

În ceea ce privește sursele de proteine, pot fi consumate ouă, carne și pește. Pentru persoanele care au probleme cu lactoza există și variante precum lactatele fără lactoză, în timp ce unele brânzeturi maturate sunt, de asemenea, mai bine tolerate. Prin urmare, scopul nu este să ajungi să mănânci cât mai puține alimente, ci să identifici combinațiile și cantitățile pe care organismul tău le tolerează.

Dieta low-FODMAP are trei etape

Un aspect important subliniat de medic este că dieta low-FODMAP nu este destinată să fie ținută strict toată viața. Procesul are, în general, trei etape, după cum explică dr. Iancu Cezar.

1. Reducerea alimentelor bogate în FODMAP timp de aproximativ 4–6 săptămâni.

2. Reintroducerea treptată a fiecărei categorii.

3. Păstrarea doar a restricțiilor care s-au dovedit necesare.

'Nu este o dietă care trebuie ținută strict toată viața. Restricția prelungită poate reduce aportul de fibre și calciu și poate modifica microbiota intestinală. Scopul nu este să eliminâm cât mai multe alimente. Scopul este să descoperim ce anume tolerează intestinul fiecărui pacient', explică medicul.

De ce nu este recomandată restricția pe termen lung

O greșeală frecventă este ca o persoană să observe că se simte mai bine după eliminarea mai multor alimente și să continue dieta strictă luni sau chiar ani. Potrivit explicațiilor medicului Iancu Cezar, acesta nu este obiectivul dietei. O restricție prelungită poate duce la reducerea aportului de fibre și calciu și poate influența microbiota intestinală.

În plus, eliminarea unui număr mare de alimente fără o etapă ulterioară de reintroducere poate face alimentația inutil de restrictivă. De aceea, dieta low-FODMAP trebuie privită mai degrabă ca un instrument de identificare a alimentelor problematice, nu ca o listă permanentă de interdicții.

Balonarea frecventă nu trebuie ignorată

Dacă abdomenul se umflă după aproape fiecare masă, problema nu ar trebui rezolvată automat prin eliminarea alimentelor la întâmplare. Balonarea poate avea cauze diferite, iar dieta low-FODMAP este utilă în special în anumite afecțiuni digestive, precum sindromul de intestin iritabil.

În cazul simptomelor persistente, este importantă evaluarea medicală pentru identificarea cauzei. Iar dacă dieta low-FODMAP este recomandată, ideal este ca aceasta să fie urmată cu îndrumarea unui medic sau dietetician, mai ales în perioada de eliminare și reintroducere.

Ideea esențială nu este să elimini cât mai multe alimente, ci să afli ce anume tolerează intestinul tău. O dietă personalizată, în care sunt păstrate cât mai multe alimente tolerate, poate fi mult mai utilă decât un regim restrictiv ținut pe termen nedefinit.

Citește și: Dr. Iancu Cezar, despre pastilele de slăbit. Cum se ia corect semaglutida orală

Alexandre Eram, despre cultură, Pop Art și România de azi: „Nu este suficient să avem valori. Trebuie să știm și să le povestim. Să le promovăm'

Citește și următorul articol:

Dr. Gheorghe Peltecu explică testul Babeș-Papanicolau. Ce înseamnă CIN1, CIN2 și CIN3