Ovulaţia abia a trecut, iar tu te simţi tristă, chiar deprimată, fără chef de viaţă. Ești obosită permanent, pofta de mâncare uneori este exagerată, alteori lipsește cu desăvârșire, ești nervoasă, anxioasă, tensionată… Să fie sindromul premenstrual pe care aproape orice femeie îl experimentează sau temuta tulburare disforică premenstruală?
Introdusă recent ca o nouă categorie în manualul de diagnostic și clasificare a tulburărilor mintale, tulburarea disforică premenstruală este o problemă de sănătate a femeilor similară cu sindromul premenstrual, dar mult mai gravă. Aceasta provoacă iritabilitate severă, depresie sau anxietate cu o săptămână sau două înainte de începerea menstruaţiei, atunci când nivelurile hormonale încep să scadă după ovulaţie. Simptomele dispar de obicei după două sau trei zile de la începerea perioadei. Această tulburare afectează până la 5% dintre femeile aflate la vârsta fertilă.
Poţi să suferi de tulburare disforică premenstruală dacă pe parcursul a două cicluri menstruale ai experimentat minimum cinci simptome dintre următoarele:
– iritabilitate sau furie care pot afecta alte persoane;
– sentimente de tristeţe sau disperare sau chiar gânduri suicidare;
– sentimente de tensiune sau anxietate;
– atacuri de panică;
– plâns facil și brusc, fără un motiv evident;
– lipsa interesului faţă de activităţile și relaţiile zilnice;
– probleme de concentrare;
– oboseală sau energie scăzută;
– alimentaţie excesivă sau lipsa poftei de mâncare;
– insomnie sau hipersomnie;
– sentimente de pierdere a controlului;
– simptome fizice cum ar fi crampe abdominale, balonare, sensibilitate ȋn zona sânilor, dureri de cap, articulare și musculare.
Psihologul Raluca Ignat precizează că: Responsabili de apariţia tulburării disforice premenstruale pot fi factorii de mediu, un istoric de relaţii traumatizante, nașteri dificile, post-partum prelungit sau probleme legate de statutul femeii. Odată conștientizate simptomele tulburării disforice premenstruale, este bine să se solicite ajutor specializat deoarece afectează funcţionalitatea activităților cotidiene, iar rata de suicid asociată acestei tulburări este ridicată. În cazuri rare a fost semnalată prezenţa ideilor delirante și a halucinaţiilor. Intervenţia psihoterapeutică ajută la ameliorarea până la remiterea simptomelor, bazându-se pe găsirea și soluţionarea cauzelor ce au dus la apariţia acestora și gestionarea anxietăţii prin tehnici de relaxare.'
În paralel cu psihoterapia, tulburarea disforică premenstruală poate fi tratată medicamentos cu inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei. Durerile și neplăcerile fizice pot fi tratate cu suplimentele pentru durere existente pe piaţă. Sunt utile în abordarea acestei tulburări gestionarea stresului, o dietă alimentară echilibrată, plimbările ȋn natură, practicarea unor activităţi plăcute ȋn mod regulat.
Foto: Shutterstock
Citește și:
Un secret bine păstrat al vedetelor: o mască minune ce-ți întinerește tenul vizibil
Vești impresionante despre starea de sănătate a lui Michael Schumacher