Uitarea: situatie banala sau problema medicala?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Crezi ca uitarea e o consecinta fireasca a procesului de imbatranire? Medicii spun ca problemele de memorie nu sunt normale la nici o varsta si trebuie diagnosticate si tratate atunci cand apar.

BOALA ALZHEIMER este o afectiune a creierului, care determina o importanta diminuare a memoriei si a capacitatilor de desfasurare a activitatilor zilnice obisnuite.

Este o boala cerebrala degenerativa, cea mai frecventa dintre demente si se manifesta prin degradarea progresiva a functiilor cognitive (gandirea, ratiunea, capacitatea de autoingrijire, personalitatea, perceptia etc.). Exista demente de natura traumatica, vasculara, subcorticala sau infectioasa.

In lume, exista 18 milioane de persoane cu dementa, iar pana in 2025, numarul lor va creste la 34 de milioane. In Romania, exista intre 250.000 si 350.000 de persoane cu dementa. Prevalenta bolii Alzheimer se dubleaza la fiecare 5 ani dupa varsta de 60 de ani si, din pacate, mai mult de jumatate dintre pacienti se prezinta la medic abia in faza moderata sau severa a bolii.

Nicoleta Dumitrescu este pensionara, are 57 de ani. Sotul ei are 75 de ani si sufera de Alzheimer.
„Totul a inceput acum zece ani, cand mi-am dat seama ca a inceput sa uite nefiresc de mult si de rapid. Nu-si mai amintea ceea ce vorbisem cu un minut inainte. Viata noastra se transformase intr-o absoluta negatie. La fiecare jumatate de ora, trebuia sa-i reamintesc totul. La inceput, nici nu a vrut sa auda de medic.
 
Spunea: „Eu nu uit, tu esti cea care uiti!”. Cauta lucruri pe care nu le vedea, desi ele erau in preajma. El a fost inginer, stiuse doua limbi straine! Acum nu mai stia nimic. I-a fost foarte greu sa-si recunoasca boala. In anumite momente isi da seama.

E suparacios, irascibil, deprimat, ma deprima si pe mine. Abia dupa cinci ani de chin s-a hotarat sa mearga la doctor. Am insistat, pana cand am reusit sa-l conving. Cand mergem in societate, oamenii nu prea isi dau seama ca e bolnav. La acelasi televizor, fiecare vedem si auzim altceva. Nu are probleme de auz sau vaz, ci de interceptare. Nu poate capta imaginea in memorie si atunci isi creeaza propriul scenariu.

Este atat de convins de ceea ce vede, ca poti sa te omori si nu te crede… In 2000 a avut si un accident vascular cerebral, care i-a inrautatit mult boala. Asa am spus ca nu mai pot sa fac fata singura si am ajuns cu el la Centrul de Memorie. Vin cu el aici, sa-l scot din casa.

Acum e constient ca e bolnav, dar in acelasi timp e negativist si foarte nervos. Aici am aflat de ce refuza sa faca baie, am auzit ca si alti bolnavi sau cei care ii ingrijesc se confrunta cu multe dintre problemele pe care le avem noi. Asa, si el a realizat ce i se intampla. Pe moment, asta ii face foarte bine. Am invatat ca au nevoie de liniste, de medicamente, iar tratamentul ii incetineste evolutia bolii.” 

Ion Copaceanu are 58 de ani. Mama lui are 84 de ani si diagnosticul de Alzheimer.
Primele simptome au aparut in urma cu 3-4 ani: „Nu mai stia sa faca mancare decat uitandu-se pe cartea de bucate. Noi (familia) ne-am gandit ca… imbatraneste!

Medicul de familie i-a recomandat medicamente pentru circulatia cerebrala. La inceput, simptomele nu erau prea evidente. Locuia singura, eu o vizitam cam de doua ori pe saptamana si imi spunea ca nu-si mai gaseste lucrurile. In 2002 a cazut pe gheata si si-a fracturat femurul.

Operatia, socul cazaturii si tranchilizantele i-au agravat simptomele bolii. In spital, dupa operatie, delira. Acum nu stie unde-si pune lucrurile, uita sa-si ia medicamentele. Intai i le-am scris pe o foaie de hartie, apoi i le-am asezat intr-o anumita ordine, dar tot uita sa le ia. Am fost nevoit sa ma mut cu ea. Eu fac mancare, spal, fac cumpara-turile etc.

Dar, venind la Centrul Memoriei, mi-am dat seama ca mama e un caz usor. Urmeaza un tratament care ii incetineste evolutia bolii. Nu recunoaste persoane pe care nu le vede mai mult timp, nu se imbraca intotdeauna adecvat anotimpului sau vremii. Are manii, fixuri: incontinuu vrea sa alinieze lucrurile, sa le puna unele peste altele. Tot timpul da cainelui coji si cotoare de mere. Uita sa manance – daca as lasa-o, ar manca doar mere toata ziua!”.

CAUZE
Din cauze inca necunoscute, celulele creierului sunt afectate gradual si duc la distrugerea ireversibila a neuronilor din ariile corespunzatoare memoriei. Boala Alzheimer este o afectiune cu determinism genetic si nu ereditar – ceea ce inseamna ca ea nu este neaparat mostenita, ci poate aparea oricand, ca urmare a unor modificari genetice.
 
CUM O RECUNOSTI
E adevarat ca slabirea memoriei e un proces normal, care apare o data cu inaintarea in varsta. Dar uitarea este si primul simptom in Alzheimer. Medicul este singurul in masura sa faca diferenta. Pierderea memoriei la acesti pacienti este diferita de problemele de memorie caracteristice varstei inaintate: obosesc mult mai usor, se enerveaza repede sau devin apatici.

La inceput, modificarile sunt aproape imperceptibile. Isi gasesc cu greu cuvintele si incearca sa mascheze tulburarile de memorie, negand faptul ca uita sau dand vina pe diverse situatii sau pe cei din jur.

In boala Alzheimer, procesul de degradare a memoriei evolueaza rapid, la fiecare saptamana, uneori chiar de la o zi la alta, si este insotita de tulburari de perceptie, praxice – pacientii uita cum sa-si foloseasca manile, obiectele de uz casnic sau de igiena personala absolut familiare, uita cum sa se imbrace sau sa se spele. Se pierd automatisme, personalitatea se schimba progresiv.
 
CINE SI CAND
Boala Alzheimer apare in general dupa varsta de 65 de ani, dar exista si debuturi precoce, acolo unde ponderea ereditara este importanta. La varste tinere, tabloul clinic si evolutia ei sunt mai dramatice. Dupa 65 de ani, afecteaza sase persoane din 100.

Dupa 80 de ani, numarul bolnavilor creste de trei ori, iar dupa 85 de ani una din doua persoane sufera de dementa – femeile mai mult decat barbatii, poate si datorita faptului ca au o rata de supravietuire mai mare. Exercitiul intelectual pare a fi un factor de protectie, fara insa ca acest lucru sa fie demonstrat. Depresia creste riscul de aparitie a bolii.

Deteriorarea cognitiva usoara, pusa de obicei pe seama stresului, a tulburarilor de circulatie poate avea uneori o evolutie imprevizibila. De aceea, acesti pacienti trebuie urmariti si testati la cateva luni sau lunar. Primul semn clinic al bolii poate aparea cu mult timp (ani) inaintea oricaror modificari biologice sau chimice masurabile.
 

SIMPTOME

  • Tulburari de memorie de scurta durata – o zi, o ora, un minut – care afecteaza activitatile zilnice.
  • Tulburari de perceptie, de tipul halucinatiilor sau iluziilor vizuale. Nu mai pot diferentia imaginile plane de cele in spatiu, nu pot citi cadranul orar sau simbolurile.
  • Pierderea judecatii si a controlului impulsivitatii: nu mai cunosc valoarea banilor, se imbraca inadecvat sau murdar, ignora regulile, sunt iritabili sau nepasatori.
  • Modificari de personalitate: sunt apatici, inchisi in sine, tematori, retrasi, exagerat de suspiciosi, uneori au izbucniri violente.

CAT TIMP
Dupa depistarea bolii, un pacient traieste intre 7 si15 ani, chiar pana la 20 de ani, daca este diagnosticat din timp si corect tratat. De regula, boala nu reprezinta si cauza decesului. Complicatiile care apar pe parcurs o pot agrava: tulburarile motorii (de echilibru) duc la caderi frecvente, cu fracturi, respectiv imobilizare la pat, infectii urinare, respiratorii, febra, deshidratare etc.

 

CUM O PREVII

  • Reglarea tensiunii arteriale, mai ales a celei diastolice – aceasta nu trebuie sa fie sub 50 mm Hg si nici peste 80-90 mm Hg. Factorii vasculari si degenerativi sunt foarte importanti – de aici apare conceptul de dementa mixta (vasculara, plus Alzheimer), din ce in ce mai frecventa.
  • Tratamentul inflamatiilor nespecifice cu antiinflamatoare nesteroidiene, deoarece inflamatiile pot determina edem, inclusiv la nivelul creierului. Edemul la nivel cerebral are un efect de compresie si de ingreunare a circulatiei nervoase.
  • Se spune ca alcoolul (vinul rosu) in cantitati mici ar putea fi un factor de preventie a bolii Alzheimer, dar acest fapt nu a fost inca demonstrat. Se pare ca mai importante decat paharul cu vin in sine sunt prilejul cu care e baut („joie de vivre”) si felul de a fi al celor care il beau: vesel, optimist. 

TRATAMENT
Chiar daca nu pot fi vindecati, pacientii pot beneficia de un tratament care le face viata mai usoara si mai…lunga. Pentru stadiul incipient, se recomanda inhibitori de acetilcolinesteraza, care sunt gratuite pentru cei inscrisi in sistemul asigurarilor de sanatate.
 
Pentru fazele moderata si severa exista preparate care actioneaza la nivelul pompelor de calciu si al metabolismului glutamatului, cu rezultate foarte bune, dar care nu se pot elibera gratuit.
 
Fazele bolii
1 Pacientul devine mai lent in gandire, are initiativa si capacitate de decizie scazute, raspunsuri ezitante, dificultati de invatare a noi informatii, isi gaseste cu greu cuvintele, isi poate da seama ca are o problema, se dezorienteaza cu usurinta. Bolnavul poate parea familiei doar deprimat ori trist.
2 Problemele de memorie si invatare se agraveaza, ii afecteaza limbajul si intelegerea. Persoana pare absenta, nu poate efectua calcule, nu se poate planifica sau organiza. Familia poate da simptomelor o interpretare gresita.
3 Intervin modificari ale comportamentului de somn (inversarea ritmului somn-veghe, are tendinta de a pleca de-acasa), dezorientari in spatiu si timp, probleme de judecata si recunoastere a persoanelor apropiate. Nu mai recunoaste trasee uzuale pana atunci, semnele in general, simbolurile nu mai au nici o semnificatie (ceasul, indicatoarele de circulatie), false recunoasteri sau nerecunoasteri.
4 Pacientul devine incapabil sa comunice sau sa se ingrijeasca. Sufera de incontinenta, tulburari severe de memorie si atentie, de mers, poate avea crize convulsive si necesita ingrijire permanenta. Familia realizeaza ca e vorba de o boala grava si apeleaza la ingrijire specializata.
 
UNDE POTI GASI AJUTOR
Centrul Memoriei din Bucuresti este un centru-pilot initiat in anul 2000, de Societatea Romana Alzheimer in parteneriat cu Spitalul „Alexandru Obregia”.
 
Aici se desfasoara diverse programe in sprijinul celor care sufera de boala Alzheimer si al celor care ii ingrijesc: grupuri de sprijin, cursuri de ingrijire, linie telefonica pentru consiliere, stagii de practica pentru medicii psihiatri si psihogeriatri. Pentru detalii, vizitati site-ul www.alz.ro sau sunati la linia gratuita de informare 0800884422.

Text: Mihaela Doina Radulescu; material realizat cu sprijinul dr. Letitia Dobranici, medic specialist psihiatru, Centrul Memoriei din Bucuresti

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2 3

Recomandari
Mai multe din Sport si sanatate