Tradiții și obiceiuri pentru ziua din Ajun de Boboteză! Nu face aceste lucruri dacă vrei să-ți meargă bine tot anul
Boboteaza este una dintre cele mai importante sărbători ale anului. Aceasta se celebrează pe data de 6 ianuarie, iar în această zi se respectă o mulțime de tradiții. Pe 5 ianuarie este Ajunul Bobotezei și se ține post negru, nu se mănâncă şi nu se bea nimic.
Boboteaza semnifică de fapt sfinţirea apelor din întrega lume, a întregii creaţii, după cum Iisus Domnul s-a coborât în râul Iordan pentru botez, conform crestinortodox.ro. Ajunul Bobotezei este marcat ca un moment mai important decât sărbătoarea în sine, în special pentru fetele care își așteaptă ursitul. De asemenea, pe 5 ianuarie, tradiția spune că trebuie să pregătim o masă ca în ajunul Crăciunului.
Se spune că dacă Ajunul cade sâmbătă sau duminică, nu se ține post negru. Datina acestui post se păstrează încă din secolele IV-VI, atunci când catehumenii se pregăteau prin post şi rugăciune timp de 40 de zile, pentru a primi botezul în seară acestei zile, conform apologeticum.ro. După ce primeau botezul, puteau să participe pentru prima dată la liturghia credincioşilor şi să se împărtăşească. În zile noastre, creştinii postesc în această zi, pentru a putea gusta cu vrednicie din apă sfinţită – Agheasmă Mare.
Ajunul Bobotezei face parte din categoria posturilor de o zi din cursul anului bisericesc, alături de Înălţarea Sfintei Cruci prăznuită la 14 septembrie şi de Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, pomenită la 29 august.
În anumite zone, în special în Moldova, creştinii ortodocşi gustă pe nemâncate din Agheasmă Mare timp de opt zile, de la Ajunul Bobotezei (5 ianuarie), până la 14 ianuarie – odovania praznicului. În aceste zile, gospodinele nu au voie să spele sub nicio formă sau să facă munci grele în gospodărie. Se întâmplă că cei opriţi de la Sfânta Împărtăşanie, să primească de la duhovnic, binecuvântarea de a lua Agheasmă Mare. Este important de menționat însă că Agheasmă Mare nu poate înlocui Sfânta Împărtăşanie.
Slujba de Bobotează are loc numai afară, lângă o apă curgătoare ori o fântână, conform rtv.net. Este momentul în care credincioşii primesc Agheazma Mare, cu puteri deosebite. Aceasta vindecă, însănătoşeşte şi curăţă sufletul şi trupul. Ea trebuie să fie păstrată în casă tot timpul anului. În curţile bisericilor se ridică cruci din gheaţă, simbolurile sărbătorii.
BOBOTEAZĂ. Tradiții și obiceiuri pentru Ajunul Bobotezei
Ziua de post din Ajunul Bobotezei reprezintă o jertfă a omului înaintea primirii apei sfinţite. Cei care au mari necazuri şi tinerii care doresc să aibă noroc în căsnicie ţin post negru în această zi Preoții merg din casă în casă, pentru a binecuvânta și a stropi cu agheazmă toate camerele și lucrurile din locuințele. Ei primesc în schimb fuioare de cânepă sau, mai nou, sculuri de lână, colaci și bani. Din fuior se fac obligatoriu funii pentru clopote și gropari. Și asta pentru că Maica Domnului va face din ele plasele cu care va scoate din iad sufletele care vor reuși să se agațe.
Fetele știu că trebuie să fure o rămurică din mănunchiul de busuioc cu care preotul stropește și să o pună sub pernă, în noaptea dinaintea Bobotezei. În această noapte ar trebui să-și viseze ursitul E mare păcat să speli haine în aceste zile. Se mai spune că fetele care cad pe gheaţă de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an. O altă tradiție spune că de Bobotează să se mănânce piftie de porc şi grâu fiert şi să se bea vin roşu. În această zi nu trebuie să existe certuri în familie, sub nicio formă, pentru că asta se întâmpla tot anul.
Foto: libertatea.ro
Citește și:
Lucruri mai puțin știute despre Bobotează
Tradiții și obiceiuri de Bobotează