An de an, pe 21 mai, creștinii îi prăznuiesc pe Sfinții Constantin și Elena, sărbătoare ce ne vorbește despre puterea Sfintei Cruci.
În tradiția populară, aceasta este o sărbătoare a păsărilor de pădure și poartă denumirea de Constantinul Puilor sau Constantin Graur.
În ajunul unei lupte importante, Constantin a văzut pe cer o cruce luminoasă, însoțită de mesajul In hoc signo vinces (Vei birui prin acest semn'), conform crestinortodox.ro. În noaptea dinaintea luptei, acestuia i se arată în vis Iisus Hristos care l-a sfătuit să pună semnul crucii pe steagurile de luptă. Constantin duce la îndeplinire acest sfat și câștigă lupta în urma căreia devine împărat al întregului Imperiu Roman. Începând din acel moment, credința lui în Dumnezeu devine de nestrămutat. Drept urmare, va da legi importante pentru creștinătate.
Împăratul Constantin este inițiatorul Edictului de la Milano, prin care creștinismului i se conferea statutul de religie legală în Imperiul Roman. El va adopta și un număr semnificativ de măsuri în favoarea Bisericii și a preoților. Numele împăratului Constantin este asociat și cu Consiliul de la Niceea, în cadrul căruia s-a luat decizia ca Paștele să fie sărbătorit în prima duminică ce urmează lunii pline a echinocțiului de primăvară.
Mama sa, împărăteasa Elena, a fost cea care descoperit pe Golgota crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul. Ea a ctitorit un număr însemnat de biserici, dintre care amintim doar Biserica Sfântului Mormânt, cea din Nazaret și cea din Bethleem. Împărăteasa Elena a oferit întotdeauna ajutor creștinilor persecutați și a fost prima femeie care le-a redat sclavilor libertatea.
În această zi, păstorii aprind așa-numitul Foc Viu, despre care se crede că ține forțele malefice la distanță și că protejează de pagube. Aceștia își trec și oile prin fumul degajat de acest foc pentru ca și acestea să fie ferite de rele. Tot de sărbătoarea Sfinților Împărați păstorii își aleg baciul și, totodată, se decid asupra locului în care își vor amplasa stânele în vara ce urmează.
În această zi este de bun augur ca în fiecare casă să existe trei fire de bujori îmbobociți, care vor aduce voia bună în familie. Același număr de bujori, alături de flori de lămâiță și pâine vor fi duse la biserică, pentru sănătatea familiei. De asemenea, femeile vor tămâia și vor stropi cu aghiasmă casele pentru ca duhurile rele să fie ținute la distanță.
Cine cumpără o iconiță cu Sfinții Împărați Constantin și Elena în această zi va fi apărat de dușmanii neștiuți și va primi ajutor grabnic.
În această zi, oamenii nu muncesc în vii întrucât cred că, dacă o vor face, graurii le vor strica strugurii. Și munca la câmp ia o pauză cu ocazia acestei sărbători, agricultorii având superstiția că altfel păsările cerului le vor distruge holdele. Pe de altă parte însă, există zone ale țării unde ziua de 21 mai este ultima în care oamenii mai seamănă porumb, mei și ovăz, întrucât se crede că tot ce se va mai cultiva după această zi nu va mai da rod.
Altă superstiție este cea referitoare la păsările cerului, cărora nu este bine să li se arunce pâine întrucât se risipește sporul casei. Totodată, este de rău augur să se dărâme cuiburile păsărilor care au pui, întrucât familia va fi lovită de necazuri.
De asemenea, de sărbătoarea Sfinților Împărați nu este bine să se rupă prietenii sau căsătorii, ruperea acestor parteneriate atrăgând după sine pierderi însemnate atât pe plan financiar, cât și sentimental.
Citește și:
Zi importantă în calendarul ortodox. Astăzi este pomenit Teodor cel Sfințit