Prof. dr. Carmen Ginghină, medic primar cardiolog, totul despre bolile inimii

Nici vasta experiență profesională, nici premiile științifice internaționale, nici strălucita carieră universitară nu i-au alterat modestia exemplară și perspectiva profund umană asupra bolii și a bolnavului. Nu spune „pacientul”, nu spune „bolnavul”, ci, întotdeauna, „omul”. 

Ce incidență are predispoziția genetică în bolile cardiace?

Bolile cardiace genetice sunt relative. În foarte multe cazuri, bolile se constituie din cauza factorilor de risc, a obiceiurilor care se transmit de-a lungul timpului într-o familie. Că fumează, că beau, că se mișcă mai puțin, că sunt ceva mai voinici – toate astea îi aduc pe oameni spre o anumită boală. Acesta este un element nongenetic, dar care se transmite ca model de comportament.

Elementele genetice propriu-zise, deci care se transmit printr-o anumită genă, sunt mult mai rare. Și acestea se îmbracă în niște sindroame, oamenii au o structură deosebită. Când îți obișnuiești ochiul, îi vezi de la distanță, îi recunoști după anumite semne. Bolile cardiace genetice sunt relativ rare și cred că pot fi estimate cam la 30% din bolile cardiace. Așa cred, după o experiență de o viață.

dr. Carmen Ginghină bolile inimii

În afară de factorii de comportament pe care i-ați enumerat mai sus, ce îmbolnăvește inima? 

Se spune că tristețea îmbolnăvește inima. Și ăsta este un adevăr. În ce sens? În primul rând, suprasolicitarea o îmbolnăvește. Mai ales suprasolicitarea
care nu are un răspuns favorabil. De pildă, un om care muncește foarte mult așteaptă un rezultat pozitiv. Dacă acest rezultat nu vine, sau dacă este negativ, poate să facă o boală de inimă.

Citeşte şi Medicul cardiolog Carmen Ginghină, despre cum apare riscul de infarct la persoanele tinere: “Emoţiile negative au un efect foarte puternic”

Dar există și cazul omului care muncește foarte mult, care reușește să aibă rezultate, dar care încearcă să-și depășească performanțele și, la un moment dat, clachează și face o boală care îl uimește, la care nu se aștepta în niciun fel. Și acesta este un lucru care schimbă viziunea despre viață a multor oameni. Sunt, de regulă, oameni tineri, care au între 30 și 50 de ani, pe care mai ales cardiopatia ischemică îi lovește în cursul lor ascendent.

Inima se îmbolnăvește dacă omul își depășește capacitatea de muncă. Omul nu  realizează, el muncește ca un automat. Dar boala se strecoară și, într-un final, îl doboară.

Peste asta, se așază anumiți factori de risc, cum spuneam la început: mănâncă ceva mai mult – de obicei, seara –, devine supraponderal pentru că nu se mișcă decât cu mașina și prea puțin cu propriile picioare, fumează – asta pare o plăcere, dar, de fapt, subminează toate bunurile vieții –, bea ceva mai mult decât un om obișnuit – mai ales seara, mai ales sâmbăta și duminica. Și toate aceste lucruri acumulate duc la producerea bolii.

Care sunt simptomele care ar trebui să ne trimită la medic?

Respirația grea este unul dintre simptomele obișnuite ale bolilor cardiace. Dacă întrebi un om: „Dar, de fapt, pe dumneavoastră ce vă supără?”, el îți
spune: „Știți, eu respir greu”. Obosește. Dar nu este acea oboseală normală a omului care a depus un efort. De fapt, este invers: respirația grea
îi scade capacitatea de efort.

Un al doilea simptom este  durerea în piept, care apare în mod special la efort, la supărare, la  solicitări negative. Dacă te oprești și stai puțin – așa-zișii „privitori de vitrine” –, trece și poate să te păcălească. Această durere mai poate să treacă, pe moment, și cu medicamente. Familia mai are prin casă nitroglicerină, pe care, dacă o iei, durerea poate să dispară.

dr. Carmen Ginghină bolile inimii

Dar omul poate să aibă simptome mai puțin obișnuite. De pildă, să se trezească noaptea și să simtă nevoia să stea la marginea patului, teoretic,
ca să se odihnească. Și stă, stă, stă ore întregi la marginea patului. De fapt, organismul este atât de suprasolicitat încât noaptea  se umple plămânul de o secreție care-l face pe om să se simtă obosit și îl obligă să adopte această poziție.

Sigur, mai există o mulțime de simptome care sunt caracteristice bolilor cardiace. De pildă, culoarea mai albăstrie a feței, o slăbiciune, incapacitatea de a efectua diverse eforturi.

Există situații în care medicația poate fi o alternativă la intervenția chirurgicală?

În momentul de față, bolile cardiace au patru metode de rezolvare. Unele dintre ele răspund la medicație. Îi dai omului anumite medicamente, le aranjezi într-un  anumit fel și răspunde. A doua metodă este metoda intervențională. În cabinetul de medicină intervențională, doctorii știu cum să rezolve anumite boli. Știu cum să pună, de exemplu, stenturi pe coronare; știu cum să închidă anumite defecte.

Citeşte şi Ce se întâmplă cu inima atunci când ne îndrăgostim? Profesor doctor Carmen Ginghină explică importanța acestor sentimente

Apoi există chirurgia. Poate să fie o chirurgie parțială, ca o a treia metodă, sau o chirurgie totală, cea de-a patra metodă. La chirurgia parțială se
apelează mai ales în bolile cardiace congenitale, la copiii mici. Se rezolvă boala parțial, deci îi ajută pe pacienți să depășească momentul copilăriei, care e mai dificil. Și există procedeele chirurgicale totale, cum este înlocuirea unei valve cu o proteză, procedee care permit omului să depășească momentul acut. Înlocuirea se poate face cu proteze biologice sau cu proteze metalice, în funcție de vârsta, de situația omului.

Valvele biologice sunt făcute din țesuturi. Din pericardul omului poți să faci o valvă pe care să o pui în locul unei valve pulmonare. Sau din valvele unui animal – de pildă, ale porcului mistreț – poți să faci niște valve pe care să le pui în locul valvelor mitrale sau aortice la om. Aceste valve permit ca, după o lună, să-i oprești tratamentul anticoagulant și, în felul acesta, dacă este o femeie, să poată să poarte o sarcină. Valvele biologice s-au folosit foarte mult în perioadele grele, cum a fost la noi perioada comunismului, ajutându-i pe mulți oameni să supraviețuiască momentului. Erau valve
de scurtă durată, țineau cinci ani, maximum zece.

După care au apărut și la noi valvele metalice. Acestea durează mult mai mult – pot să dureze zeci de ani. Dar, de regulă, nu permit purtarea unei
sarcini, nu permit o seamă de lucruri. Sigur că sunt și alte procedee. Sunt niște tubulețe mici de metal care se pun în coronare și sunt capabile să le mențină deschise – stenturi.

Fiecărui om poți să-i pui problema: „Doriți un stent care să vă asigure pe moment binele, dar care să trebuiască înlocuit sau suplimentat cu un alt stent, sau faceți chirurgie?”. Omul o să-ți spună că dorește un stent, deși acest stent adesea este mai puțin performant decât chirurgia. Dar, în timp, auzind cum sunt alți oameni, cum li s-au rezolvat probleme similare, începe să plece urechea la aceste rezolvări și să înțeleagă ce posibilități există.

Unor bolnavi le spunem: „Cu aceste medicamente vă vom prelungi parțial viața, pe când cu înlocuirea respectivelor leziuni putem să obținem un grad de vindecare a bolii.” Și nu sunt numai valvele, există o mulțime de metode de înlocuire a anumitor zone ale cordului sau a cordului însuși – transplantul cardiac –care reușește să prelungească viața omului. Dar, sigur, asta presupune să ai inima cuiva pe care s-o pui. Presupune… alte lucruri…

Aritmiile se tratează preponderent cu medicamente?

Acum există metode de tratament cu totul diferite de cele care erau când am terminat eu facultatea. Brahicardia, adică ritmul mai lent decât cel normal, se tratează și cu medicamente. Dar când brahicardia se combină cu tahicardia, adică ritmul mai rapid decât cel normal, nu se mai tratează cu
medicamente. Atunci se implantează un stimulator care știe să regleze ritmul cardiac. Să-l grăbească atunci când este prea lent și să-l rărească
atunci când inima bate prea repede.

Aici, în Spitalul Fundeni, în Clinica de Cardiologie, avem o secție specială de aritmie. Există, de asemenea, secții care tratează în mod special infarctele, hipertensiunea pulmonară, bolile cardiace cronice, bolile rare; există ecografie, chirurgie, iar la parter se află cabinete de consultații și
laboratoare.

dr. Carmen Ginghină bolile inimii

În lumea medicală, ca și printre pacienți, aveți renumele unui strălucit diagnostician. Care este secretul unui diagnostic performant?

Cum ajungi să pui diagnosticul? Întâi, înveți. Învățatul te ajută să legi între ele niște lucruri, dar nu te ajută să pui diagnosticul în sine. Ca să pui diagnosticul, trebuie să vezi cât mai mulți bolnavi. Și trebuie să iei foarte în serios omul. Te străduiești să înțelegi și să pui întrebările care i se potrivesc. Să-l întrebi câți ani are, din ce familie provine, care este cultura lui și, indirect, s-o deduci din ceea ce discuți cu el. Să încerci să înțelegi
care-i suferința lui, fiindcă omul povestește tot felul de lucruri care sunt distincte de suferința lui, dar poți să culegi și din acelea niște informații utile.
Iar apoi să-l consulți cu toată seriozitatea. Sigur că și analizele sunt foarte importante, analizele de sânge, ecografia, radiologia, cateterismul – fiecare dintre ele pot să-ți ofere niște informații care să te ducă la diagnostic.

Nu e nicio minune în asta, înseamnă să te autoeduci și să-l educi pe omul de lângă tine să-ți spună ceea ce trebuie. Mulți oameni vor să-ți spună ce gândesc, dar te duc pe căi greșite fiindcă îți povestesc alte lucruri decât cele care privesc boala lor. Dar, încetul cu încetul, te lămurești.

Cu ani în urmă, unii copii făceau injecții cu Moldamin, pentru protejarea inimii, în urma unor episoade de reumatism. Se mai practică asta?

În momentul actual, la facultate, încă mai ținem un curs de reumatism articular acut, pentru că în trecut reumatismul a făcut foarte multe victime. Și acum mai avem, încă, boli reumatice. Reumatismul făcea stenoza mitrală, regurgitarea aortică, făcea o seamă de boli cu care acum ne întâlnim mai rar. Era reumatismul fugace al copilăriei. Nu lăsa urme pe articulații, dar lăsa urme pe inimă. Și urmele astea se simțeau mai târziu, după ce nășteau, în cazul femeilor.

Citeşte şi Ce boli se manifestă prin palpitaţii

Făceau Moldamin când erau mici, ca să evite permanentizarea acestor lucruri. Astăzi continuă să se facă Moldaminul, dar reumatismul nu mai are forța pe care a avut-o cândva. În țările mai puțin dezvoltate, reumatismul a rămas și face aceleași lucruri îngrozitoare pe care le făcea și la noi mai demult.

De asemenea, ni se spunea că infecțiile dentare pun în pericol sănătatea inimii.

Infecțiile dentare netratate sunt negative mai ales sub aspectul endocarditei. De acolo vin germeni care se calchează pe inimă, pot să producă o infecție și pot să distrugă valvele sau chiar inima…

O aspirină pe zi, pentru inimă și circulație – mit sau realitate? 

Aspirina e importantă de la o vârstă încolo și pentru anumite situații. De pildă, să spunem, o femeie de 60 de ani care are hipertensiune poate să ia aspirină, ar putea s-o ajute. Un bărbat care știe că a avut o suferință coronariană poate să ia aspirină. Dar nu este ceva pe care să-l iei la nesfârșit sau să-l iei de regulă. Trebuie o anumită atenție ca să dai aspirină. Pentru că, oricum, trebuie luat doar la indicația medicului.

În afară de eliminarea factorilor de risc consacrați, ce putem face pentru sănătatea inimii noastre?

Principala metodă de autoprotecție este să nu te soliciți mai mult decât trebuie. Să faci numai eforturile pe care ești în stare să le faci. Și să-ți găsești surse de mulțumire. Un copil, care poate să-ți ofere foarte mult, un soț sau o soție, nepoți, prieteni care pot să te susțină în diverse momente. Apoi, sunt cărțile. Ele te pot ajuta foarte mult. Și arta, în general, creează susținerea pe care în altă parte nu poți s-o găsești.

Autor: Mihaela Serea

Foto: shutterstock

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro
Loading...

EVA.RO
Recomandari
Doctorul Zilei
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Sanatate