Papa Francisc în România. Ce semnificație are vizita apostolică a Suveranului Pontif

„E frumos să fim curieri ai speranței.'

La 20 de ani de la venirea Sfântului Papă Ioan Paul al II-lea în România, noua vizită papală, a actualului Suveran Pontif, a devenit subiectul central de discuție al comunităților creștine. Ce semnificație are vizita apostolică a lui Papa Francisc în România?

La sfârșitul lunii mai, cel mai înalt simbol al Bisericii Catolice, Papa Francisc, a pășit pe pământ românesc și a vizitat câteva dintre locurile-simbol ale comunităților catolice și greco-catolice, în cadrul vizitei apostolice cu numele „Să mergem împreună!'.

Însă sfântul părinte nu a avut în plan să se adreseze doar comunităților pe care le reprezintă, în calitate de cap al Bisericii Catolice. De altfel, înainte de oficierea Sfântei Liturghii la Catedrala „Sfântul Iosif' din București, Papa Francisc a avut o întâlnire privată cu Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Daniel, la Palatul Patriarhiei, apoi cei doi au participat la un moment de rugăciune comună la Catedrala Mântuirii Neamului.

Vezi si Papa Francisc, cuvinte pentru suflet

Așa s-a  întâmplat și acum 20 de ani, când, în aplauzele și, deopotrivă, criticile anumitor grupuri de privitori, cei mai importanți reprezentanți ai Bisericilor Catolice și Ortodoxe Române, Papa Ioan Paul al II-lea și Patriarhul Teoctist, aveau să participe la rugăciuni comune, la Catedrala Patriarhală și în Parcul Izvor, menite să apropie cele două comunități.

Papa Francisc în România. Suveranul Pontif vizitează mai multe orașe

Dacă la vizita din 1999, Papa Ioan Paul al II-lea nu a părăsit Bucureștiul, vizita papală de acum a inclus opriri în câteva dintre locurile de referință pentru comunitățile de creștini romano și greco-catolici români și maghiari.

Spre exemplu, Sanctuarul Marian de la Șumuleu-Ciuc, din județul Harghita, acolo unde Papa a ajuns pe 1 iunie, este locul unde se desfășoară unul dintre cele mai mari pelerinaje catolice din Europa, organizat în sâmbăta Rusaliilor. În plus, în mănăstirea franciscană de aici se găsește o statuie a Maicii Domnului sculptată în lemn de tei, de circa 2,25 m, considerată a avea puteri tămăduitoare.

Iașiul este un oraș important pentru comunitatea catolică din zona Moldovei, tocmai de aceea, în fața Palatului Culturii, la întâlnirea cu Papa Francisc au fost invitați în mod deosebit tinerii și familiile acestora.

Și nu în cele din urmă, Blajul – orașul este cunoscut mai ales datorită faptului că aici a avut loc Marea Adunare de la 1848, pe Câmpia Libertății, însă reprezintă și centrul comunității greco-catolice din România, adică a Bisericii Române Unite cu Roma.

După celebrarea Sfintei Liturghii din data de 2 iunie, Papa Francisc i-a beatificat (n.r. – beatificarea este prima etapă din procesul de canonizare) pe șapte dintre episcopii greco-catolici, martiri ai perioadei comuniste: Vasile Aftenie, Valeriu Traian Frenţiu, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu şi primul cardinal al Bisericii greco-catolice din România, episcopul Iuliu Hossu.

Citeste si Ce ținută a ales Carmen Iohannis pentru întâlnirea cu Papa Francisc? Uite ce semnificație are culoarea rochiei pentru care a optat

În plus, în program a fost inclusă și o întâlnire cu comunitatea romă de aici. Urmașul Sfântului Apostol Petru Jorge Mario Bergoglio, actualul Papa
Francisc, este cel de-al 266-lea episcop al Romei și Papă al Bisericii Catolice, ales pe 13 martie 2013.

Cum și-a ales numele Papa Francisc

Este primul Papă originar din America (din Argentina, mai exact, din părinți imigranți italieni), precum și primul Papă reprezentant al Ordinului Iezuit (n.r. – care s-a remarcat prin preocuparea constantă față de justiția socială și educație, teme abordate în mod constant și în discursurile sfântului părinte).

Și-a ales numele de Francisc în amintirea Sfântului Francisc de Assisi, unul dintre cei mai adorați sfinți catolici. „Oamenii mei sunt săraci, iar eu sunt unul de-al lor', a spus odată pentru a explica alegerea sa de a locui într-un apartament și de a-și pregăti cina singur.

Citeste si Ce meserie avea Papa Francisc înainte de a deveni Suveran Pontif? Puțini știu acest detaliu!

Preoților le-a vorbit mereu de milostivire, curaj în apostolat și uși deschise pentru toți. Iar când vorbește despre dreptatea socială, ne invită să mergem la bazele credinței, să luăm în mână Catehismul, să redescoperim cele zece porunci și Fericirile. Proiectul lui este simplu: dacă îl urmezi pe Hristos, înțelegi că „a călca în picioare demnitatea unei persoane este un păcat grav'.

În cartea „Numele lui Dumnezeu este Milostivirea. Un dialog cu Andrea Tornielli', apărută la Editura Trei, subliniază faptul că temeiul credinței sale se bazează pe trei idei principale: îndurarea, mila și milostivirea. Mesajul lui Iisus este milostivirea. „Pentru mine, o spun cu smerenie, este cel mai puternic mesaj al Domnului', avea să mărturisească Papa cu ocazia primei liturghii celebrate în calitate de episcop al Romei.

În pofida caracterului său reținut, a devenit un punct de referință pentru luările lui de poziție, în domenii din cele mai diferite, de la știință, tehnologie, crize economice sau politice, iar mesajele sale, mai mult ca oricare altele, au fost de impact chiar și în mediile virtuale. Un exemplu recent
este criza din Venezuela, acolo unde, într-un context politic extrem de instabil, actualul președinte, Nicolás Maduro, i-a cerut ajutorul pentru medierea conflictului.

Papa Francisc a răspuns că este gata să facă acest lucru atunci când ambele părți aflate în conflict ajung la concluzia că pot să și accepte pacea, nu
doar să o ceară.

Care au fost pașii premergători vizitei lui Papa Francisc în România

În ceea ce privește relația cu România, au existat câțiva pași premergători acestei vizite, realizată ca urmare a invitației adresate de Președintele
României, completată de cea a Conferinței Episcopilor Catolici din România, precum și de mesajul personal al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel.

Citeste si Papa Francisc, despre avort: Este ca și cum ai apela la un asasin plătit'

La sfârșitul anului 2017, Papa Francisc a acceptat propunerea de a fi numit membru de onoare al Academiei Române. A semnat decretul cu privire la martiriul Monseniorului Vladimir Ghika, beatificat în 2013, la martiriul episcopului Anton Durcovici, beatificat în 2014, la virtuțile eroice ale tinerei laice Veronica Antal, beatificată în 2018 și, nu în cele din urmă, cu privire la martiriul celor șapte episcopi greco-catolici.

Autor: Cătălina Chiricheș

Foto: Catedrala Sf Iosif, shutterstock