Nu mai auzi bine?

probleme-auz

foto probleme de auz via Shutterstock

Cum sa previi problemele de auz

  • Protejeaza-ti urechile de zgomote puternice – muzica din discoteci, sunetul alarmelor etc.
  • Evita sa asculti, in casti, muzica la un volum ridicat.
  • Mergi la medic la primele simptome de boala a urechii sau de pierdere a auzului.


Care sunt primele simptome ale pierderii auzului

Este bine sa te prezinti la doctor inca de la primele semne ale pierderii de auz; cel mai adesea, familia este aceea care le observa.

  • Dificultatea de a intelege ce se vorbeste in mijlocul unor aglomeratii de oameni (reuniuni, sarbatori) si de a urmari o conversatie in grup.
  • Obiceiul de a da aparatul de radio sau televizorul la un nivel sonor deranjant pentru ceilalti.
  • Dificultati in a purta o discutie la telefon, in conditiile in care aparatul functioneaza perfect.

Pierderea auzului poate fi un proces rapid (surditatea brusc instalata) sau lent. Cand se instaleaza treptat, nu constituie un motiv de panica pentru pacient decat in momentul in care acesta nu mai aude, iar prezentarea la medic se face tarziu, cand recuperarea este mult ingreunata sau imposibila.

Cauze

Zgomotul ambiental puternic are repercusiuni negative asupra perceptiei auditive. Ca si cum poluarea fonica a marilor orase n-ar fi de ajuns, tinerii asculta muzica la cote sonore maxime: in concerte, discoteci, la casti. In timp, aceste obisnuinte duc la pierderea treptata, in diferite grade a auzului.

COPII

La nou-nascut, surditatea poate fi un sindrom genetic.

ALTE CAUZE:

  • intoxicatii prenatale ale mamei cu plumb, alcool, medicamente
  • radiatii
  • carente vitaminice ale mamei
  • infectii ale mamei in primul trimestru de sarcina (sifilis, rubeola, toxoplasmoza).

Cauzele postnatale sunt cele mai numeroase si variate:

  • administrare de substante toxice (inclusiv antibiotice)
  • traumatisme cranio-cerebrale
  • otite repetate
  • trauma sonora
  • nevrite acustice
  • socuri emotionale etc.

O forma particulara de surditate la copil este surdomutitatea, data de afectiuni neuropsihice si boli ale urechii medii. Pentru integrarea sociala a copilului este importanta inceperea demutizarii si insusirea limbajului la o varsta cat mai precoce, efectuat de catre mama sub indrumarea unui cadru specializat (logoped), in familie sau institutii specializate (gradinite sau centre speciale de reeducare).

ADULTI:

15-20% dintre lucratorii tarilor industrializate sunt expusi riscului din cauza zgomotelor puternice, de peste 80 dB, care reprezinta pragul afectarii auzului omenesc.
S-a constatat ca scaderea auzului tinde sa creasca cu varsta si ca este mai frecventa la barbati, decat la femei.
Problemele de sanatate existente accelereaza procesul:

  • tulburari metabolice si vasculare
  • afectiuni renale
  • diabet zaharat
  • medicamente ototoxice (antibiotice, diuretice)
  • expunere la zgomot
  • degenerare biologica programata genetic.

BATRANI:

Pierderea de auz e asociata, de obicei, cu procesul de imbatranire. Surditatea ocupa locul trei in cadrul afectiunilor persoanelor trecute de 65 de ani, dupa artrita si hipertensiune arteriala.

Consecintele surditatii

Cei atinsi de aceasta afectiune au dificultate in intelegerea cuvintelor, ceea ce duce la:

  • scaderea abilitatii de comunicare
  • limitarea vietii sociale active
  • tensiuni familiale
  • posibile modificari de personalitate
  • izolare (pierderea totala a auzului).

Deficientele de auz sunt asociate adeseori cu lipsa de inteligenta sau cu un comportament asocial. Cine are rabdare sa dialogheze cu un surd?
Consecintele pe termen lung ale acestei infirmitati sunt:

  • epuizare (din cauza efortului continuu de a auzi)
  • dureri de cap
  • ameteli.

Surditatea poate fi de mai multe feluri:

  • De transmisie sau de conducere – este cauzata de leziuni situate in urechea externa, medie, la nivelul timpanului, lantului osicular sau ferestrelor labirintice. De obicei, beneficiaza de interventie chirurgicala.
  • Surditate neurosenzoriala (de perceptie) – determinata de leziuni pe traiectul nervos al caii auditive. Beneficiaza de protezare auditiva, dupa epuizarea celorlalte procedee terapeutice (medicamentos, fizioterapeutic, chirurgical).
  • Surditate mixta Prezinta caracterele tipurilor precedente, avand grade diferite, pana aproape de pierderea completa a auzului.

Diagnostic:

Diagnosticul surditatii este complex si include stabilirea tipului de surditate si a cauzelor.
Diagnosticul precoce al hipoacuziei la copil cuprinde istoricul familiei, examenul fizic, teste audiologice, de laborator, radiologice, consult genetic, teste complementare.

Tratament:

  • Tratamentul hipoacuziei este individualizat in functie de cauza, varsta, localizarea leziunii si poate consta in: administrarea de medicamente, interventie chirurgicala sau folosirea unui aparat auditiv.
  • In mod normal, 90% dintre hipoacuzici pot beneficia de un aparat auditiv personalizat, iar 10% pot fi tratati medicamentos sau pe cale chirurgicala. Spre deosebire de cei cu deficiente de vaz care, in majoritate covarsitoare, poarta ochelari, doar 5% dintre cei cu deficiente de auz, chiar grave, folosesc un aparat auditiv.
  • Pentru stabilirea tipului de proteza auditiva, medicul incepe cu un examen functional complet al aparatului auditiv. Datele se introduc in calculator, de unde se obtine un scor functional, care indica o adaptare cat mai buna a tipului de proteza la caracteristicile curbei audiometrice a bolnavului.
  • Exista factori individuali care influenteaza protezarea auditiva: profesia, nivelul educational, motivatia bolnavului, varsta pacientului.

Ce este proteza auditiva?

Aparatul auditiv contine un microfon, un amplificator cu filtre si o casca. Alimentarea aparatului se face cu baterii sau acumulatori. Aparatul auditiv amplifica semnalul sonor din mediul inconjurator.
Avantajele protezarii auditive:

  • Imbunatatirea nivelului auditiv
  • Reintegrarea in viata sociala si cresterea performantelor profesionale
  • Demutizarea copiilor cu surditate

Dezavantajele protezarii auditive

  • Efortul adaptarii la proteza auditiva
  • Evitarea mediului cu zgomot

Tipuri de proteze auditive

  • de corp
  • atasate ochelarilor
  • retroauriculare (in spatele urechii)
  • intraauricular
  • in canal (conductul urechii)
  • peritimpanice

Din punctul de vedere al prelucrarii informatiei sonore, aparatele auditive pot fi:

  • analogice
  • programabile
  • digitale.

Alegerea aparatului auditiv se face in functie de gradul hipoacuziei, aspectul curbei audiometrice, conformatia urechii (marimea conductului auditiv extern), starea urechii (ureche uscata sau ureche care curge), varsta pacientului.
Protezele auditive pot fi obtinute, la recomandarea medicului O.R.L., de la diverse firme importatoare. Preturile variaza in functie de performanta aparatului, putand fi acoperite integral (nu insa si cele mai performante) de Casa de Asigurari de Sanatate.

de Dr. Ion Gh. Anghel
Medic primar O.R.L., doctor in stiinte medicale
Lector univ. U.M.F. “Carol Davila” Bucuresti
Clinica O.R.L.- Sp. Clinic Coltea

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2

Urmărește-ne pe Google News
Recomandari
substantial.ro
Publicitate
CSID
Descopera.ro
Unica.ro
Retete
Baby
Life.ro
Doctorul Zilei
VIVA!
ELLE
Diva Hair
Sfatul medicului
Sfatul parintilor
TV Mania
Shtiu.ro
Trending news
Mai multe din Sport si sanatate