Leziunile colului uterin

Leziunile colului uterin

Sub termenul generic de „leziune cervicală' se regăsesc modificări depistate la nivelul colului uterin, cel mai frecvent decelate în urma unui examen Babeș-Papanicolau modificat, a unui test HPV cu risc crescut oncogen persistent pozitiv sau a asocierii dintre cele două.

Cel mai frecvent, succe­siunea investigațiilor începe cu un rezultat Babeș-Papanicolau anormal. În funcție de modificările descrise pe acest froțiu poate fi utilă completarea evaluărilor cu un test HPV, un test Cyntec-plus și ulterior o colposcopie. Evaluarea prin examen BP a colului uterin analizează două tipuri de celule, scoamoase și glandulare.
1. De cele mai multe ori există o concordanță a evaluărilor și se poate impune tratamentul leziunii. Există situații în care rezultatele sunt discordante. Când examenul BP este modificat semnificativ iar evaluarea colposcopică este negativă (normală) se poate solicita o reinterpretare a froțiului deja recoltat. Dacă a doua opinie are aceeași concluzie este necesară verificarea porțiunii interne a colului uterin (canal endocervical), zona care nu este accesibilă explorării colposcopice.
2. Dacă examenul BP este modificat dar se încadrează în clasele cu risc scăzut (citologie ASCUS și LSIL) cu col normal colposcopic, pacienta este tânără, fără factori de risc asociați, se poate alege alternativa monitorizării colului uterin.
3. În cazul pacientelor tinere care nu au născut și își doresc o sarcină în intervalul imediat următor li se poate propune urmărirea, de asemenea știut fiind că leziunile de grad scăzut se pot vindeca în cadrul modificărilor induse de sarcină la nivelul colului. Pe de altă parte trebuie menționat că în sarcină crește riscul de apariție al unor formațiuni numite condiloame induse de tulpini de HPV cu risc scăzut la nivelul vaginului și vulvei. Existența acestora în ultimul trimestru de sarcină este o recomandare pentru nașterea prin operație cezariană.

Examen Babeș Papanicolau modificat
O situație specială este persistența în timp a examenelor BP cu anomalii ale celulelor scuamoase care sunt în general prezente doar pe exteriorul colului dar mai pot proveni și din canalul endocervical sau vagin. Persistența examenelor BP anormale implicând acest tip de celule cu colposcopie normală impune o evaluare inițială a vaginului, putând exista leziuni induse de HPV la acest nivel. În lipsa acestora se impune verificarea canalului endocervical.
În cazul froțiurilor anormale ale celulelor glandulare, a căror origine este de obicei la nivelul endocolului, dar și la nivelul cavității uterine sau a trompelor uterine, se impune efectuarea unei biopsii, frecvent în cadrul unui chiuretaj uterin fracționat. Acesta recoltează separat material din canalul endocervical și din cavitatea uterină. Rezultatele normale ale biopsiilor cu persistența examenului BP anormal legat de celule glandulare obligă la evaluări suplimentare imagistice, inclusiv markeri tumorali. Frecvent, astfel de froțiuri asociază un semn clinic important, sângerarea anormală, fie la contactul sexual, fie intermenstruală, spre deosebire de rezultatele anormale ale celulelor scuamoase care nu se asociază cu semne sau simptome anormale în majoritatea situațiilor.

De două ori pe an
Frecvența monitorizarilor după un examen BP anormal ține cont de vârsta pacientei, asocierea cu tulpini HPV cu risc crescut oncogen, afecțiuni/tratamente imunosupresoare, comportament sexual, asocierea cu fumatul. În general evoluția leziunilor colului este lentă și o monitorizare la 4-6 luni este sigură. Monitorizarea se va extinde până la 2 ani în condițiile unor rezultate normale în acest interval. După această perioadă frecvența testării va fi legată de vârsta pacientei și de asocierea sau nu cu infecția HPV. Întotdeauna se va ține cont de un rezultat anormal al examenului Babeș-Papanicoloau cu extinderea investigațiilor pentru stabilirea unui diagnostic.
Un rol important în selecția pacientelor cărora li se recomandă monitorizarea îl are testul Cyntec Plus. Acest test selectează categoria de paciente care prezintă modificări ale colului cu potențial evolutiv către o leziune de grad înalt (leziune cu risc crescut de transformare în cancer). Pentru aceste paciente se recomandă tratarea leziunilor și nu monitorizarea lor.
De aceea, alegerea metodei de tratament și mai ales a momentului oportun sunt foarte importante. Pentru froțiurile ușor modificate, fără evoluția progresiv nefavorabilă a acestora, cu aspecte colposcopice minore și fără HPV oncogen este indicată monitorizarea, în special pentru femeile tinere care nu și-au încheiat planificarea familială. Decizia de tratament se poate impune în cazul pacientelor care nu-și mai doresc sarcini.
Cele mai multe paciente care au avut o intervenție prin care s-a îndepărtat o porțiune din colul uterin, în scop diagnostic sau terapeutic, nu vor avea complicații într-o viitoare sarcină. În unele cazuri însă, pot apărea stenoze cervicale ce pot face dificilă, uneori chiar imposibilă, nașterea pe cale naturală. În alte situații colul poate rămâne ușor întredeschis, impunând manevre suplimentare de contenție a sarcinii (cerclajul), repausul prelungit și un risc de naștere prematură.
Pentru pacientele care nu mai au col uterin ca urmare a unei intervenții chirurgicale anterioare examenul BP se va efectua când există un istoric de cancer de col uterin operat, un alt tip de cancer genital cu extensie la colul uterin sau status HPV pozitiv.
În menopauză froțiurile modificate pot apărea în condițiile asocierii cu atrofia marcată. Se recomandă prelevarea examenului BP după tratament trofic local. Reapariția examenelor modificate cu examen colposcopic normal sau neconcludent, din cauza limitelor acestei evaluări în menopauză, poate impune biopsia.
În concluzie – un examen Babeș-Papanicolau modificat nu înseamnă obligatoriu leziune.
 un examen BP modificat în mod repetat are drept sursă o leziune a colului
 sunt leziuni ale colului care se pot vindeca spontan
 un examen BP normal nu exclude o leziune
 monitorizarea regulată prin examen BP crește șansele de depistare precoce a leziunilor colului.

Material relizat de Dr. Mirela Vasile- Medic specialist obstetrică ginecologie

Citeste și:

Un an de pandemie: efectele perioadei de restricții asupra sistemului osteo-articular

 

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro
Recomandari
Publicitate
ziareonline.ro
Libertatea
CSID
Descopera.ro
Life.ro
Retete
Baby
VIVA!
ELLE
Diva Hair
Sfatul parintilor
TV Mania
Shtiu.ro
Mai multe din Sanatate