Un simplu gest banal poate preveni boala Alzheimer? Îl facem aproape zilnic fără să știm. Ce spun medicii
:contrast(8):quality(75)/https://www.avantaje.ro/wp-content/uploads/2026/06/deget-mic.jpg)
Ideea că simpla mișcare a degetului mic timp de câteva secunde pe zi poate proteja creierul de demență a devenit baza unui trend popular numit „timpul pentru degetul mic' („pinky time'). Acest challenge viral de pe TikTok a atras milioane de oameni, susținând că o simplă exercițiu motor reduce riscul apariției bolii Alzheimer severe. Dar chiar așa să stea lucrurile? Ce spun specialiștii?
Videoclipurile care promovează acest truc pentru sănătatea creierului au strâns milioane de vizualizări, iar unii sugerează că dificultățile în executarea mișcării ar putea semnala un declin cognitiv. Susținătorii afirmă că poziționarea degetelor într-un anumit model și mișcarea degetului mic sus-jos antrenează creierul și îl mențin ascuțit.
„Este ușor de înțeles de ce această idee a captat atenția. O rutină simplă, fără efort, care ar proteja împotriva uneia dintre cele mai temute afecțiuni ale îmbătrânirii, este o perspectivă atractivă. Totuși, deși trendul se bazează vag pe neuroștiință reală, concluziile trase sunt mult mai ambițioase decât permit dovezile', explică pentru The Conversation Monica McCartney-Kovač, cercetător postdoctoral în neuropsihologie cognitivă la Universitatea Anglia Ruskin din Anglia.
Creierul iubește provocările, dar degetele nu pun diagnostice
Executarea unor mișcări noi și delicate cu degetele, precum învățarea unor acorduri noi la chitară, necesită concentrare reală. Creierul trebuie să planifice fiecare mișcare, să elimine greșelile și să se adapteze constant la ceea ce vede și simt degetele.
„Este o cantitate surprinzătoare de muncă mentală pentru o sarcină fizică atât de mică, iar acest lucru poate explica de ce hobby-urile practice, cum ar fi învățarea unui instrument muzical sau tricotatul, sunt asociate cu o memorie mai bună și o funcție cerebrală superioară', subliniază McCartney-Kovač.
De-a lungul anilor, oamenii de știință au folosit exerciții de tapotare a degetelor, în care participanții bat ritmic cu degetul, pentru a studia legătura dintre mișcare, atenție și îmbătrânirea creierului. Totuși, aceste teste sunt instrumente de cercetare și nu trebuie confundate cu teste clinice pentru demență sau pierderi de memorie, scrie Blic.
Conceptul de bază este că creierul se poate reorganiza ca răspuns la cerințele pe care i le impunem, formând noi conexiuni neuronale în procesul de învățare. Astfel, învățarea unei noi mișcări a degetului stimulează creierul să întărească și să reorganizeze conexiunile implicate.
„În acest sens, ‘timpul pentru degetul mic face parte dintr-o categorie mai largă de activități care provoacă creierul prin noutate și coordonare. De la jonglat la dans sau învățarea unei limbi noi, astfel de activități pot contribui la menținerea rezilienței creierului odată cu înaintarea în vârstă', explică McCartney-Kovač.
Ea atrage atenția că, deși executarea unor mișcări necunoscute poate părea solicitantă mental, asta nu înseamnă că poate diagnostica sau preveni declinul cognitiv.
Mulți factori influențează cât de bine se realizează un exercițiu de coordonare a degetelor, inclusiv mobilitatea, flexibilitatea, leziunile anterioare și antrenamentul. O persoană sănătoasă poate întâmpina dificultăți, în timp ce cineva cu probleme cognitive poate executa mișcarea cu ușurință.
CONȚINUT VIDEO AVANTAJE
Căutarea soluțiilor simple
Popularitatea „timpului pentru degetul mic' reflectă dorința tot mai mare a oamenilor de a găsi metode simple de a monitoriza și proteja sănătatea creierului. Din păcate, identificarea timpurie a declinului cognitiv este mult mai complexă.
„Medicii și cercetătorii folosesc teste atent dezvoltate care evaluează multiple aspecte ale cogniției, inclusiv memoria, atenția, limbajul și funcțiile executive (abilități de planificare, organizare și autocontrol necesare pentru sarcinile zilnice)', explică McCartney-Kovač.
:contrast(8):quality(75)/https://www.avantaje.ro/wp-content/uploads/2026/06/salate-cu-proteine-pentru-slabit.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.avantaje.ro/wp-content/uploads/2026/06/irina-ponta-si-maria-ponta-la-ceremonie.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.avantaje.ro/wp-content/uploads/feed/images/17_7e52bd273f08c02287f1513c59082425.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.avantaje.ro/wp-content/uploads/2026/06/pexels-felipequeiroz-20100299-scaled.jpg)
:quality(75)/https://www.avantaje.ro/wp-content/uploads/2026/06/avc.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.avantaje.ro/wp-content/uploads/2026/06/menopauza-timpurie.jpg)
:quality(75)/https://www.avantaje.ro/wp-content/uploads/2026/06/chatgpt-image-jun-26-2026-01_08_29-pm.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.avantaje.ro/wp-content/uploads/2026/06/prof-dr-vlad-ciurea-1.jpg)