Credeam ca viseaza cu ochii deschisi… de fapt, era epilepsie

09.04.2005, 23:59 . Actualizat 21.08.2013, 17:01

Homepage / Sport si sanatate

„Cand eram la scoala, profesorii se plangeau ca sunt distrata. Cadeam ca in transa, poate in jur de 30 de secunde. Pe la 15 ani, „absentele” se succedau la fiecare jumatate de ora. In cele din urma, am fost diagnosticata cu epilepsie”, povesteste Tatiana.
„Pe la 20 de ani, crizele s-au inrautatit. Mi se intampla sa-mi beau linistita cafeaua, pentru ca in momentul urmator sa ma trezesc cu ea varsata pe mine si habar n-aveam cum s-a intamplat asta. Dupa mai multe seturi de analize, s-a descoperit ca aveam o leziune pe creier – probabil ca rezultat al unor convulsii febrile in copilarie.”
Acum, Tatiana are 37 de ani, doi copii si urmeaza un tratament care o ajuta sa faca fata situatiei. Medicii i-au spus ca boala s-ar putea vindeca printr-o interventie chirurgicala, dar au avertizat-o si asupra posibilelor urmari ale acesteia (afectarea vederii si chiar o inrautatire a crizelor de epilepsie). Deocamdata, ea nu doreste sa-si asume riscul operatiei.

Ce este epilepsia, ce o declanseaza, cat dureaza, care este cel mai bun tratament

Desi, in general, este privita ca o singura boala, exista peste 40 de tipuri de crize de epilepsie, care afecteaza bolnavii in moduri diferite: unii isi pierd cunostinta, altii au senzatii neobisnuite sau de miscare. Epilepsia reprezinta o anomalie in activitatea electrica cerebrala, care duce la crize.

Cine si cand?

Epilepsia poate aparea la oricine, oricand in cursul vietii. Ea poate fi primul semn de tumora cerebrala, ceea ce impune prezentarea de urgenta la medic. Epilepsia aparuta in copilarie poate disparea in adolescenta sau la inceputul vietii adulte.

Factori declansatori

Cele mai multe crize apar din senin, dar exista si factori declansatori: stresul, oboseala si somnul insuficient, „saritul” peste mese, boala, schimbarile hormonale, sensibilitatea la lumina intermitenta sau excesul de alcool.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

5 salate pentru talie subțire. Cum se face salata "Ozempic"

Durata

De la cateva secunde (miscari ritmice ale unei parti de corp: un deget, o mana, muschi ai fetei etc.), pana la cateva minute; criza de „grand mal” dureaza mai mult, dar, in general, sub cinci minute. Cand depaseste aceasta durata, devine urgenta medicala.

Personalitatea

Epilepsia nu afecteaza inteligenta sau personalitatea. In schimb, cauza ei – hipoxia (slaba oxigenare a creierului) sau un traumatism cranian – poate afecta dezvoltarea intelectuala. Cei mai multi copii cu epilepsie au o inteligenta in limite normale, sunt scolarizati si, ca adulti, sunt perfect integrati social si profesional.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Irina Ponta, cu frații la absolvire. Maria, fiica adoptată de soții Ponta, a furat toate privirile. Cum s-a îmbrăcat Daciana Sârbu

Tratament

Starea a patru din cinci persoane poate fi tinuta sub control cu ajutorul medicamentelor. Daca acestea nu au efect, poate fi luata in considerare interventia chirurgicala, desi nici aceasta nu este recomandata in toate cazurile.
O alta optiune presupune implantarea unui stimulator nervos (un disc minuscul) in clavicula, care trimite impulsuri electrice la creier, reducand astfel riscul declansarii crizei.
Dincolo de spectacolul de natura sa inspaimante pe oricine, mai ales pe parinti, epilepsia este o boala care poate fi stapanita cu tratament medicamentos. Mai mult, cu o terapie corect condusa, copilul se va putea incadra in majoritatea activitatilor scolare si sociale specifice varstei.
Unele forme de epilepsie dispar la varsta adulta.

In criza

Prima criza poate aparea in copilarie si este cu atat mai impresionanta pentru parinti sau cei prezenti, cu cat ea apare brusc, fara nici un avertisment, la un copil aparent sanatos.

Pastreaza-ti calmul si masoara durata crizei.
Slabeste-i gulerul incheiat pana in gat, centura etc.
Indeparteaza din jur orice obiect taios cu care s-ar putea rani in timpul convulsiilor.
Ridica-i capul pe o perna.
La sfarsit, ajuta-l sa se ridice usor si stai cu el pana isi revine complet.

Ce sa NU faci…

Nu incerca sa-l imobilizezi.
Nu-i introduce nimic in gura.
Nu incerca sa il deplasezi (cu exceptia cazului in care locul respectiv prezinta un pericol oarecare: carosabil, scari).
Nu-i da nimic de inghitit (lichid sau hrana) pana la revenirea completa.

Criza

Criza de „grand mal” – corpul devine rigid, copilul cade, muschii i se contracta ritmic, spasmodic, ca si cand s-ar zbate. Face spume la gura si pierde urina.
Criza partiala – contractii doar la cateva grupe de muschi si chiar crize fara manifestari motorii, asa-numitele absente – copilul se opreste din orice activitate si priveste in gol. Singura diferenta intre acest ultim tip de criza si „visarea cu ochii deschisi”, proprie oricarui om sanatos, este aceea ca bolnavul nu poate fi „trezit”
prin nici un fel de stimuli.

Imediat dupa criza

E extrem de importanta atitudinea celor din jurul lui. Copilul nu-si aminteste nimic din cele intamplate, nu-si traieste propria criza, ci isi priveste boala prin ochii celorlalti. Oameni agitandu-se si privindu-l cu spaima sau compasiune vor convinge copilul ca sufera de o boala grava. El va deveni retras si anxios, cu teama permanenta de a nu repeta un episod pe care nu il cunoaste, dar care genereaza ingrijorare si teama celor din jur. E bine ca, in public, curiosii si „binevoitorii” sa fie indepartati rapid.

Pe termen lung

Scopul tratamentului este de a rari crizele, suprimarea lor fiind un ideal care se realizeaza destul de rar. Copilul cu epilepsie va fi evaluat initial de medicul de familie si apoi de medicul specialist. Tratamentul recomandat de medic nu va fi oprit si schimbat din motive de genul: „Mi-a spus vecinul ca medicamentul ii face copilului rau la ficat” sau „Mi-a spus cumnata ca baiatul varului facea la fel si i-a trecut cu un ceai-minune”.
Copilul bolnav trebuie incurajat sa se implice in toate activitatile corespunzatoare varstei, cu exceptia celor care reprezinta un pericol vital in cazul producerii crizei epileptice: inot nesupravegheat, mai ales in ape curgatoare, mers cu bicicleta, activitati desfasurate la inaltime.
In unele cazuri, crizele epileptice pot fi declansate de lumini care clipesc, situatie in care trebuie evitate unele jocuri electronice (dar nu toate), fotografierea cu blitz, discotecile si anumite filme (de exemplu, cele in care apar explozii repetate). Pentru a intelege natura afectiunii lor si a-si accepta restrictiile, cei mai multi copii necesita asistenta psihologica.

Mihaela Doina Radulescu; Consultant de specialitate: dr. Andra Ciuca, medic psihiatru

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro