Buletinul meteo si sanatatea

Buletinul meteo si sanatatea

Stiai ca?

  • Vantul poate declansa crize de astm si sinuzite alergice.
  • Cresterile bruste de temperatura aduc astenii de primavara si gripe.
  • Frigul excesiv este periculos pentru bolnavii de inima.
  • Durerile articulare sunt caracteristice anotimpului rece si umed.
  • Modificarile de presiune acutizeaza afectiunile circulatorii.

O persoana meteosensibila este cea care reactioneaza la variatiile de temperatura, de presiune si umiditate atmosferica.

In general, schimbarea vremii agraveaza problemele de sanatate existente (cardiace, circulatorii, reumatice) sau duc la aparitia unora noi (ameteala, anxietate, oboseala, tulburari de somn etc.).
Simptomele difera de la o persoana la alta si cresc in intensitate cu varsta, alterarea formei fizice si gravitatea bolii.

Suferinzii de inima sunt, in mod special, meteosensibili. Cei care au avut deja un infarct sunt supusi unui risc intreit de a suferi tulburari legate de schimbarea vremii, iar femeile cardiace sunt de doua ori mai expuse decat barbatii.

Meteosensibilii devin nervosi cu o zi-doua inainte de schimbarea vremii si se simt groaznic in timpul producerii ei. In aceste perioade se nasc mai multi copii, creste numarul sinuciderilor, al atacurilor de cord, crizelor de ulcer si al migrenelor.
Reumaticii sunt primii care "anunta" schimbarea vremii, iar crizele de astm alergic si bolile respiratorii sunt declansate de vantul puternic – particulele de polen, spori si gaze toxice care circula o data cu masele de aer. Ploile acide, deseurile, smog-ul si poluarea pot contamina arii intinse, in functie de conditiile meteo, iar cei care traiesc in mediul urban sunt mai vulnerabili decat locuitorii zonelor rurale.

Cel mai bun sfat

Mareste-ti rezistenta la schimbarile de mediu, petrecand cat mai mult timp in mijlocul naturii si chiar folosind stimulanti puternici, cum ar fi sauna ori dusurile scotiene (cald-rece, rece-cald).

Frigul, vantul si ploaia

Bronsite, migrene si crize de astm Virusii gripali se "simt" foarte bine in mediul racoros si umed, iar proliferarea acestora provoaca multe afectiuni respiratorii cu complicatii (bronsite). Toamna si primavara aduc variatii de presiune atmosferica, foarte neplacute pentru meteodependenti.
O presiune atmosferica crescuta scade frecventa respiratorie, cea scazuta duce la tahicardie si la hipertensiune arteriala. Daca ai migrena, ai putea descoperi ca se apropie un vant uscat, un front de aer rece sau de joasa presiune.

La noi in tara, in anumite perioade ale anului, apare Foehnul – un fenomen specific Alpilor, care aduce temperaturi ridicate, umiditate si presiune scazute. Il "cunosc" foarte bine locuitorii Banatului, cei din Defileul Oltului, din Depresiunile Cibin si Fagaras, Tara Barsei ("vantul cel mare de primavara"), din Depresiunea Dornelor si cei din Sovata. Foehnul creste ionizarea pozitiva, excitanta, din aer si tulbura echilibrul vegetativ si cardiovascular, determinand decompensari circulatorii. Impuritatile purtate de vant, in cantitati impresionante, sunt cauza celor mai multe reactii alergice.

Reumatisme

Toamna este timpul agravarii artrozelor. Puseele reumatice ating un varf in anotimpul rece si umed si sunt mult diminuate, pana la disparitie, in sezonul uscat si cald. Daca toamna ai articulatii umflate si dureroase, rezerva-ti timp vara pentru cure balneoclimaterice si fizioterapie la: Amara, Bazna, Baltatesti, Eforie, Baile Felix, Geoagiu, Govora, Herculane, Mangalia, Ocna Sibiului, Pucioasa, Sovata sau Techirghiol.

Deprimare

Cerul gri, bacovian, este o sursa de melancolie si deprimare. Te simti obosita si lipsita de energie? De vina este glanda pineala (epifiza), a carei functionare depinde de lumina ambianta. Cu cat mai putina lumina, cu atat mai multa secretie de melatonina, un hormon care produce starea de somnolenta. Lipsa de activitate fizica si somnolenta duc la plictiseala si stare de deprimare.

Cel mai bun sfat

Pe termen scurt, lumina artificiala poate fi o solutie. Ca sa te protejezi si de lipsa cronica a vitaminei D, "produsa" prin expunerea la soare, in lunile reci ia suplimente farmaceutice sau pleaca intr-un concediu in emisfera sudica…

Temperaturi scazute

Probleme cardiace si respiratorii Ninsorile si viscolele aduc zapada, gheata si combinatii periculoase de temperatura si vant. Media de temperatura difera de la o regiune la alta, iar locuitorii zonelor temperate sufera de frig la temperaturi mai ridicate decat cei din zonele reci ale globului. Cu fiecare grad ce coboara sub 18sC, rata mortalitatii creste cu 2,15% la Atena si cu numai 0,27% in Finlanda, de exemplu. Cauza acestor decese este, mai ales, infarctul survenit la diferenta brusca de temperatura.

Hipertensiune arteriala si infarct

Iarna inseamna mai putina miscare si o alimentatie incarcata de grasimi, nesanatoasa pentru circulatie si inima. Organismul reactioneaza la scaderea temperaturii prin ingustarea vaselor de sange periferice, supunand inima unui efort suplimentar. Cele mai expuse riscului sunt persoanele hipertensive si cele cu afectiuni cardiace.

  • Temperaturile scazute modifica si compozitia sangelui. Schimbarea este imediata si persista pana la doua zile de la instalarea frigului. Creste numarul globulelor rosii, nivelul de fibrinogen si colesterol – toate contribuind la cresterea viscozitatii sangelui si, implicit, la aparitia unor blocaje circulatorii la nivelul inimii, plamanilor sau creierului.
  • Medicamentele, alcoolul si tigarile dubleaza riscul. Vremea rece este si anotimpul racelilor si al gripelor.
  • Decongestivantele folosite pentru guturai ingusteaza vasele mucoasei nazale, dar au acelasi efect si asupra celorlalte vase de sange, crescand presiunea arteriala. Un alt vasoconstrictor important este nicotina. Iarna, tensiunea fumatorilor creste de doua ori mai mult decat cea a nefumatorilor.

Sfaturi pentru iarna

  • Poarta mai multe straturi de haine subtiri – sunt mai calduroase decat o singura haina groasa! – iar daca transpiri, schimba-te.
  • Protejeaza-ti caile respiratorii: poarta un fular la nas atunci cand este foarte frig.
  • Inainte de a iesi afara, incalzeste-te facand niste exercitii de intindere.
  • Fii atenta la primele semne de hipotermie: tremuraturi incontrolabile, vorbire inceata, scapari de memorie, ameteli si oboseala.
  • Urmareste primele semne de inghet: pierderea simtului tactil si albirea degetelor, a nasului sau lobilor urechii.
  • Evita eforturile fizice bruste, cum ar fi alergarea dupa un mijloc de transport, iar daca stai la curte, nu exagera cu curatatul zapezii.

Calduri excesive

  • Temperaturi de peste 40 grade C, asfalt topit, caldura sufocanta… – sunt conditiile in care ai supravietuit vara trecuta! Umiditatea aerului face ca temperaturile sa para mai ridicate decat sunt in realitate.
  • Chinul provocat de caldura excesiva este exacerbat de poluarea aerului si de vanturile uscate si puternice, care aduc nori de praf.

Riscuri

  • Caldurile excesive supun organismul unui efort important de racire a sa prin transpiratie si evaporare. Combinatia caldura-umezeala-poluare poate fi letala pentru locuitorii marilor aglomeratii urbane, care sunt cei mai expusi riscului afectiunilor respiratorii si maladiilor cardiovasculare.
  • Caldura excesiva mai poate declansa probleme oculare (conjunctivite, iritatii ale corneei), ca si probleme circulatorii – flebite. Pericolul este cu atat mai mare in perioadele in care temperaturile nu coboara nici noaptea sub 21grade C.

Semnele supraincalzirii

Arsuri ale pielii, crampe si oboseala

  • Dincolo de mult discutatele afectiuni dermatologice, arsurile solare reduc capacitatea pielii de a elibera caldura in exces, ceea ce poate conduce la insolatie si soc termic.
  • Crampele si durerile musculare (mai ales la muschii abdominali si picioare semnaleaza pierderea apei prin transpiratie.
  • Insolatia se manifesta prin transpiratii abundente, slabiciune, senzatie de frig, puls slab si varsaturi. Mare parte din fluxul sangvin este directionat catre piele, pentru a face posibile pierderile masive de caldura, situatie in care aportul de sange scade la nivelul organelor.
  • Daca nu se intervine in aceasta etapa, starea pacientului se poate agrava: cresterea temperaturii, urmata de soc termic, adica momentul in care organismul nu mai poate elibera caldura prin transpiratie, iar temperatura ridicata produce distrugeri la nivelul creierului si moarte, in cateva minute.

Sfaturi pentru vara

  • Stai la umbra. Daca nu ai aer conditionat, stai cat mai aproape de sol si foloseste un ventilator.
  • Bea multe lichide (apa sau sucuri naturale) chiar daca nu iti este sete, pentru a ajuta organismul sa piarda caldura. Evita bauturile alcoolice (inclusiv berea!), care deshidrateaza organismul. Mananca putin si des. Evita meniurile bogate in proteine, care degaja caldura suplimentara, prin prelucrarea metabolica.
  • In exterior, poarta haine subtiri si deschise la culoare. In timpul zilei, deplaseaza-te incet si evita activitatile fizice grele (poti sa le faci intre orele 5 si 7 dimineata). Poarta o palarie cu boruri largi, ca sa-ti protejezi capul si fata, iar pe pielea expusa razelor soarelui aplica o crema cu un factor ridicat de protectie.
  • Continua sa bei multe lichide si dupa expunerea la soare. Nu face dus rece imediat dupa ce ai venit supraincalzita de afara. Racirea brusca a corpului iti poate provoca ameteli.

Aerul ionizat

  • Aerul din preajma padurilor, cursurilor de apa si oceanelor este bogat in ioni negativi, cu efect calmant asupra organismului. Aerul poluat din orase este bogat in ioni pozitivi, "vinovati" de deteriorarea sanatatii (afectiuni respiratorii, deprimare si oboseala).
  • Umezeala si ceata reduc numarul ionilor, iar vremea uscata ii pastreaza. Aerul ionizat este folosit in tratamentul unor afectiuni respiratorii: astm, bronsite, febra fanului.

Alege regiunea care ti se potriveste

  • In regiunile de deal si campia din vest, climatul este usor sedativ – aclimatizarea se face usor, pe nesimtite. Este bine suportata de cei aflati in convalescenta, care sufera de nevroze, surmenaj.
  • Campia Romana, Podisul Moldovei, Dobrogea si Litoralul au un climat excitant, care solicita intens termoreglarea fizica si chimica si tonusul endocrin, iar prin expunerea la soare amelioreaza imunitatea si metabolismul fosfocalcic.
  • Aceste regiuni sunt contraindicate bolnavilor cardiovasculari in stadii avansate, celor cu boli pulmonare si neurologice si hiperactivitate nervoasa.
  • In regiunile de munte exista bioclima tonic-stimulenta, care echilibreaza sistemul nervos central si vegetativ, stimuland procesele imunologice nespecifice.
  • Statiunile balneoclimaterice montane pana la 1.000 m altitudine (Vatra Dornei, Borsec, Tusnad, Sinaia, Lacul Rosu, Cheia, Busteni, Predeal etc.) sunt indicate in hipertiroidie incipienta, nevroza astenica hiperactiva, surmenaj, anemie, tuberculoza, astm pulmonar alergic, rahitism, tulburari de crestere la copii.
  • Altitudinile de peste 1.000 m nu sunt indicate bolnavilor cardiovasculari cronici cu decompensari cardiace, insuficienta cardiopulmonara sau coronariana cronica.

de Mihaela Doina Radulescu

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2

Recomandari
Libertatea
Publicitate
Huff
VIVA!
Retete
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Sport si sanatate