Alergii de primavara

Ce sunt alergiile respiratorii
Alergia este reactia exagerata de aparare a organismului impotriva unui anumit alergen (praf, polen, substante chimice, organice, etc.). Pentru a elimina "intrusul" din caile respiratorii, organismul declanseaza mecanismele de aparare cunoscute: secretie nazala, stranut, mancarimi – ca manifestari ale alergiei.

 

Simptome
Alergicii le cunosc foarte bine, chiar daca adesea nu stiu ce reprezinta sau nu le iau in seama. Manifestarile apar la cateva secunde de la contactul cu substanta care le-a provocat si constau in:

  • stranut
  • mancarimi ale nasului, ochilor, gatului
  • secretie nazala apoasa
  • nas infundat
  • lacrimare
  • disparitia simtului mirosului
  • congestia si umflarea fetei
  • respiratie suieratoare si dispnee
  • cefalee, proasta dispozitie.

 

Cine sufera de alergii
Peste trei milioane de romani sufera de boli alergice. Cele mai des intalnite sunt rinita alergica, conjunctivitele, astmul si sinuzitele alergice, care apar la un numar crescut de persoane si la varste fragede. Primele reactii apar de obicei in copilarie si, in general, se atenueaza o data cu inaintarea in varsta.
Majoritatea oamenilor vin in contact cu substante alergenice, dar nu toata lumea reactioneaza la fel. Cauzele acestor diferente nu pot fi explicate inca, dar s-a dovedit deja ca alergia este o "boala de familie". Astfel, pentru un copil ai carui parinti sunt alergici, probabilitatea ca el sa dezvolte reactii alergice este de 75-80% si de 25%, in cazul in care numai un parinte este alergic.
Expunerea precoce a copilului la alergeni (animale de companie, polen) sau iritanti (fum de tigara) creste probabilitatea ca acesta sa reactioneze la ele.

 

ALERGENI RESPIRATORII
Substantele care provoaca alergii exista in cantitati mari in mediul inconjurator si intra in organism prin intermediul aerului inspirat. Vantul si schimbarile dese de presiune atmosferica cresc cantitatea de alergeni din aer.

  • Polenul florilor
  • Gramineele (grau, ovaz, secara)
  • Arborii (mesteacan, alun, fag, stejar, arin, tei)
  • Mucegaiurile
  • Parazitii (acarieni)
  • Parul, blana, penele si dejectiile de animale (caine, pisica, iepure, hamster, porcusor de Guineea, cal, papagal, porumbel, rata, gaina etc.)

 

Mecanismul declansarii alergiei
Alergia apare la contactul cu alergenul si consta intr-o serie de manifestari ca reactii ale sistemului imun. "Vinovata" de aceste reactii este histamina, o substanta eliberata de organism in mari cantitati in timpul reactiei alergice.
Histamina are efect vasodilatator, cu aparitia congestiei nazale, cresterea secretiilor mucoaselor, aparitia mancarimilor si a stranutului.
Reactiile alergice pot varia de la manifestari minore, de usor disconfort, pana la reactii severe, amenintatoare de viata, cum sunt crizele severe de astm bronsic. Bolnavii de astm au o sensibilitate crescuta la diversi iritanti, iar numarul persoanelor suferinde de astm a crescut cu aproape 60% din 1950 si pana in prezent.

Vizita la doctor
Primul pas in tratarea alergiei este vizita la medicul de familie sau la alergolog. Pentru aceasta consultatie, trebuie sa iti pregatesti din timp informatii privind aparitia simptomelor.

  • Frecventa, localizare, ocazia cu care se manifesta – in prezenta prafului, a carpetelor de perete, a animalelor de casa.
  • Existenta altor cazuri de alergie in familie
  • Daca au aparut dupa ce te-ai mutat in alta locuinta sau dupa ce ai facut modificari recente in locuinta.
  • Daca ai detectat umezeala sau urme de mucegai pe ferestre, pereti sau podea.
  • Temperatura spatiului de locuit
  • Daca ai un subsol umed si plin de gunoaie.
  • Daca plantele ornamentale din apartament prezinta semne de mucegai.
  • Prezenta aerului conditionat, a gandacilor de bucatarie sau a rozatoarelor in perimetrul casei
  • Medicamente folosite

Tine minte tot ceea ce ti se pare legat de manifestarea in cauza, pentru ca s-ar putea sa iti foloseasca la stabilirea diagnosticului. Pentru stabilirea alergenului, este posibil ca medicul sa iti indice efectuarea de teste cutanate sau de sange.

 

Tratamentul
Consta, de obicei, in administrarea de antihistaminice si decongestive, impreuna cu elaborarea unei strategii de evitare a contactului cu alergenul. Antihistaminicele clasice (Romergan, Feniramin, Nilfan, Tavegyl) indeparteaza simptomele alergiei, dar au efecte secundare.

  • Determina somnolenta, scaderea atentiei, scaderea acuitatii senzoriale, lipsa de memorie si concentrare, confuzie, oboseala, scaderea performantelor psihomotorii, cresterea apetitului, uscaciunea mucoaselor etc. Sedarea, ca reactie secundara, le face contraindicate persoanelor care au activitati ce necesita concentrare si coordonare motorie – elevi, studenti, soferi, piloti, persoane cu functii de decizie.
  • Din cauza actiunii lor asupra sistemului nervos central, acestea interactioneaza cu alcoolul si medicatia psihotropa (de exemplu, Diazepamul), amplificand defavorabil efectele acestora.
  • Antihistaminicele clasice actioneaza si pe alti receptori – serotoninici, adrenergici, colinergici, determinand efecte adverse, cum ar fi: uscaciunea gurii, cresterea presiunii in camera anterioara a globului ocular (fiind contraindicate in glaucom), retentie urinara (contraindicate in adenomul de prostata), vedere incetosata, constipatie si impotenta.

Antihistaminicele din generatia a doua (Claritine, Zyrtec, Hismanal, Aerius) au cateva avantaje.

  • Nu au efect sedativ (cu exceptia cetirizinei).
  • Nu actioneaza asupra altor receptori, inlaturand cea mai mare parte a reactiilor adverse.
  • In plus fata de variantele clasice au certe proprietati antiinflamatorii.

Imunoterapia
Pentru reducerea simptomelor alergiei pe o perioada mai lunga de timp, imunoterapia este o solutie. Aceasta se realizeaza prin injectarea subcutanata a unor cantitati progresiv crescute de alergen. Imunoterapia functioneaza eficient in cazul rinitelor alergice provocate de febra fanului, impotriva carora ofera protectie pe durata a 12 luni.

 

Cum ne protejam copiii de alergii
Suprapopularea si dezvoltarea exploziva a industriei au dus la multiplicarea si raspandirea alergenilor. Este firesc, asadar, ca un copil din cinci sa fie alergic si aceasta proportie sa fie in continua crestere. Predispozitia alergica poate fi mostenita de la parinti sau bunici, dar poate fi si dobandita la nastere. De exemplu, laptele de vaca este prima substanta cu efect alergenic cu care copilul vine in contact. Din cele 20 de proteine continute in laptelui, numai cinci pot determina alergii. Dintre acestea cinci, albumina, gamaglobulina si lactalbumina devin inactive prin fierberea laptelui.
Celelalte doua (beta-lactoglobulina si cazeina) actioneaza chiar si dupa tratamentul termic al laptelui, determinand frecvent reactia alergica la sugari. O alta alergie frecvent intalnita la copii este cea provocata de albusul de ou.

De asemenea, alergia incrucisata cu fulgii de pasare: un copil poate face in continuare urticarie la albus, chiar si dupa ce oul a fost scos din alimentatie, daca doarme pe o perna umpluta cu fulgi. Reactiile alergice ale copiilor mai sunt legate de dejectiile animale (caine, pisica), de microorganismele din casa si de polen. Un astfel de alergen poate provoca la copilul mic (pe fond de imunitate scazuta si infectii respiratorii repetate) aparitia astmului alergic.
In ultimii ani, cazurile de astm s-au inmultit ingrijorator. Din 1950 si pana in prezent, numarul astmaticilor a crescut cu 59%. La copiii sub 15 ani prevalenta astmului bronsic a crescut cu 41% in aceeasi perioada.
Numarul de decese produse de astmul bronsic a ajuns la aproximativ 4.400 pe an.

 

Pentru a afla care este substanta care provoaca alergia copilului, trebuie sa stim:

  • Ce mananca.
  • Care sunt locurile lui de joaca.
  • Materialul din care sunt facute jucariile lui preferate.
  • Starea lui de sanatate
  • Medicamentele administrate in ultima perioada.
  • Sapunul cu care il spalam.
  • Detergentul pentru hainute
  • Activitatile celorlalti copii si a persoanelor din imediata lui apropiere.

O data suspectat, alergenul poate fi indepartat (intepatura de viespe, de albina) sau nu (cazul polenului prezent in atmosfera). Unele dintre aceste substante se gasesc in locuinta. Chiar si o casa foarte curata permite inmultirea poluantilor biolo-gici, mai ales in baie, pe unele covoare si piese de mobilier.

 

SFATURI UTILE
In exterior

  • Evita sa iesi din casa in perioadele din zi in care polenul din atmosfera isi face de cap: pana la pranz si seara devreme.
  • In exterior, poarta ochelari de vedere sau de soare pentru a-ti proteja ochii de contactul cu alergenul.
  • La intoarcerea acasa, schimba-ti repede hainele si fa un dus.
  • Clateste-ti parul in fiecare seara, ca sa indepartezi polenul, sau acopera-ti capul cand esti afara.
  • Inchide ferestrele, curata cat mai des filtrul aparatelor de aer conditionat si evita ventilatoarele montate in fereastra.
  • Nu deschide fereastra cand te afli in autovehicul.
  • Consulta calendarul "circulatiei" polenurilor.

In interior

  • Schimba des asternuturile.
  • Nu acoperi peretii si podeaua cu covoare groase, carpete, draperii, pentru ca acestea devin depozite ideale pentru praf si paraziti.
  • Nu-ti aglomera locuinta cu mobilier si multe tesaturi.
  • Nu usca rufele in aer liber.
  • Sterge praful si aspira covoarele cat mai des, eventual inlocuieste-le cu parchet sau gresie (foloseste aspiratoare cu sisteme speciale de filtrare).
  • Nu tine plante si animale in apartament

Mihaela Doina Radulescu

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2 3

Urmărește-ne pe Google News
Recomandari
substantial.ro
Publicitate
CSID
Kudika
Descopera.ro
Unica.ro
Retete
Baby
Life.ro
Doctorul Zilei
VIVA!
ELLE
Diva Hair
Sfatul medicului
Sfatul parintilor
TV Mania
Shtiu.ro
Trending news
Mai multe din Sport si sanatate