Teama – reactie normala sau boala?
:contrast(8):quality(75)/https://www.avantaje.ro/wp-content/mu-plugins/rro-admin/assets/img/no-picture.jpg)
Anxietatea este o tulburare afectiva des intalnita; impreuna cu depresia, reprezinta cauza a aproape jumatate dintre internarile anuale in clinicile de specialitate. Netratata, poate avea implicatii majore asupra vietii pacientilor si a familiilor acestora.
Anxietatea este teama fara obiect: o stare afectiva vaga, de neliniste, apasare, ingrijorare fara motivatie, disconfortanta psihic („Nu stiu de ce mi-e frica, am impresia ca mi se va intampla ceva rau, imi tremura vocea, mi se inmoaie picioarele, am un gol – sau fluture – in stomac, am un nod in gat, ma sufoc, nu am aer”).
Persoanele care sufera de tulburari anxioase sunt adesea agitate, nelinistite, isi framanta mainile, merg de colo-colo sau parasesc incaperea fara un scop anume. Mai pot avea tremor emotional sau o stare de blocaj, cu pastrarea pozitiei de repaus (in pat, fotoliu, cu capul plecat, mainile in poala) si tulburari de vorbire sau de scris.
Manifestarile difera ca intensitate pe parcursul unei zile si de la o persoana la alta. Teama este un mod normal de reactie fata de un eveniment traumatizant – fizic sau psihic.
Frica face parte dintr-o gama larga de reactii a ceea ce numim instinct de autoconservare. Daca insa frica depaseste nivelul suportabil, se transforma in obsesie sau prevalenta si duce la modificarea comportamentului unei persoane, devenind boala. Diferenta dintre reactia normala si cea patologica sta tocmai in lipsa puterii de a o controla singuri.
Dr. Irina Dan – sefa Sectiei 10, Psihiatrie, Spitalul Clinic de Psihiatrie Prof. Dr. „Al. Obregia”: „Orice stare de anxietate e insotita de o descarcare de adrenalina care, la randul ei, duce la tahicardie. Omul crede ca sufera „cu inima” si se duce la cardiolog sau la medicul de familie.
Tratamentul cu betablocante scade pe moment ritmul cardiac, insa daca nu tratam anxietatea, simptomele revin. De multe ori, crizele „de inima”, de „ulcer”, de colita (intestinale) sau cistita (nevoia imperioasa de a urina) fac parte dintre simptomele tulburarii anxioase.
De obicei, internistul trebuie sa-si dea seama care este boala de fond si sa recomande un tratament corespunzator sau un consult la specialist. Netratate, anxietatea generalizata si atacurile de panica duc in cele din urma la aparitia unei boli somatice (cardiaca, gastrointestinala)”.
- Modificari de apetit (anorexie, bulimie sau ambele), modificari ale greutatii corporale (cel mai adesea, prin slabire rapida si neintentionata)
- Tulburari de ritm cardiac (puls) si de presiune arteriala
- Tulburari de tranzit intestinal (constipatie/diaree)
- Crize migrenoase rebele
- Uscaciunea gurii, tulburari trecatoare de vedere sau de auz
- Scaderea performantelor sexuale
Dr. Irina Dan: „Orice pacient este un potential suferind afectiv – nimeni nu e fericit ca a ajuns la doctor. Dupa un accident coronarian, de exemplu, pacientul stie ca are o boala de care poate muri in orice clipa. Trebuie sa ne ingrijim si de sufletul lui, nu numai de trup.
Anxietatea incurca mult in cardiologie, endocrinologie si foarte mult in terapia recuperatorie. De aceea, tratamentul bolii de baza trebuie sustinut cu unul anxiolitic”.
Pana in prezent, cel mai bun tratament anxiolitic (si cel mai indelung testat) este cel cu benzodiazepine. Exista mai multe feluri de medicamente benzodiazepinice si ghiduri de tratament. Pentru atacurile de panica sunt potrivite cele cu actiune rapida. Tratamentul se administreaza in doze individualizate (nu imprumutate de la o vecina, preluate de pe Internet!), in functie de antecedentele bolii, de pacient, sensibilitatea acestuia etc.
Se continua in doze usor crescatoare, pana la doza minima benefica. Se pastreaza trei-patru saptamani, timp in care pacientul capata incredere in tratament, isi imbunatateste calitatea vietii si ajunge la concluzia ca se poate vindeca. Viata se normalizeaza, crizele sunt mai rare. Schema de tratament continua cu scaderea treptata a dozelor. Orice substanta prescrisa de medic trebuie monitorizata pana la incetarea administrarii ei.
- TULBURARI DE ANXIETATE GENERALIZATA – anxietate timp de cel putin sase luni de la un eveniment stresant (neliniste, nerabdare, oboseala, iritabilitate, dificultate de concentrare, tensiune musculara, tulburari de somn)
- ATAC DE PANICA – anxietate intensa, cu debut acut, cu un varf de intensitate in zece minute
- AGORAFOBIE – teama de spatii largi, aglomerate, locuri „fara scapare” in caz de pericol
- FOBIE SOCIALA – anxietate intensa si persistenta in public
- FOBIE SPECIFICA – teama intensa, excesiva si nejustificata de un anume obiect sau situatie, prezenta sau anticipata
text: Mihaela Doina Radulescu.