Teama – reactie normala sau boala?

Anxietatea este o tulburare afectiva des intalnita; impreuna cu depresia, reprezinta cauza a aproape jumatate dintre internarile anuale in clinicile de specialitate. Netratata, poate avea implicatii majore asupra vietii pacientilor si a familiilor acestora.

Anxietatea este teama fara obiect: o stare afectiva vaga, de neliniste, apasare, ingrijorare fara motivatie, disconfortanta psihic („Nu stiu de ce mi-e frica, am impresia ca mi se va intampla ceva rau, imi tremura vocea, mi se inmoaie picioarele, am un gol – sau fluture – in stomac, am un nod in gat, ma sufoc, nu am aer”).

Persoanele care sufera de tulburari anxioase sunt adesea agitate, nelinistite, isi framanta mainile, merg de colo-colo sau parasesc incaperea fara un scop anume. Mai pot avea tremor emotional sau o stare de blocaj, cu pastrarea pozitiei de repaus (in pat, fotoliu, cu capul plecat, mainile in poala) si tulburari de vorbire sau de scris.

Manifestarile difera ca intensitate pe parcursul unei zile si de la o persoana la alta. Teama este un mod normal de reactie fata de un eveniment traumatizant – fizic sau psihic.

Frica face parte dintr-o gama larga de reactii a ceea ce numim instinct de autoconservare. Daca insa frica depaseste nivelul suportabil, se transforma in obsesie sau prevalenta si duce la modificarea comportamentului unei persoane, devenind boala. Diferenta dintre reactia normala si cea patologica sta tocmai in lipsa puterii de a o controla singuri.

Simptom, sindrom sau boala?
Simptomele tulburarii anxioase pot mima alte afectiuni, cel mai adesea cardiace si/sau gastrice. Dar este valabila si reciproca: netratata, anxietatea generalizata poate duce, in timp, la boli grave.

Dr. Irina Dan – sefa Sectiei 10, Psihiatrie, Spitalul Clinic de Psihiatrie Prof. Dr. „Al. Obregia”: „Orice stare de anxietate e insotita de o descarcare de adrenalina care, la randul ei, duce la tahicardie. Omul crede ca sufera „cu inima” si se duce la cardiolog sau la medicul de familie.

Tratamentul cu betablocante scade pe moment ritmul cardiac, insa daca nu tratam anxietatea, simptomele revin. De multe ori, crizele „de inima”, de „ulcer”, de colita (intestinale) sau cistita (nevoia imperioasa de a urina) fac parte dintre simptomele tulburarii anxioase.

De obicei, internistul trebuie sa-si dea seama care este boala de fond si sa recomande un tratament corespunzator sau un consult la specialist. Netratate, anxietatea generalizata si atacurile de panica duc in cele din urma la aparitia unei boli somatice (cardiaca, gastrointestinala)”.
 

Cele mai frecvente simptome ale tulburarii anxioase

  • Modificari de apetit (anorexie, bulimie sau ambele), modificari ale greutatii corporale (cel mai adesea, prin slabire rapida si neintentionata)
  • Tulburari de ritm cardiac (puls) si de presiune arteriala
  • Tulburari de tranzit intestinal (constipatie/diaree)
  • Crize migrenoase rebele
  • Uscaciunea gurii, tulburari trecatoare de vedere sau de auz
  • Scaderea performantelor sexuale

Factori de risc
Evenimente traumatizante de viata Pierderi morale (moartea partenerului sau a copilului, a unui prieten, divort) sau materiale (pierderea serviciului, a locuintei), aparitia unei boli incurabile.

Dr. Irina Dan: „Orice pacient este un potential suferind afectiv – nimeni nu e fericit ca a ajuns la doctor. Dupa un accident coronarian, de exemplu, pacientul stie ca are o boala de care poate muri in orice clipa. Trebuie sa ne ingrijim si de sufletul lui, nu numai de trup.

Anxietatea incurca mult in cardiologie, endocrinologie si foarte mult in terapia recuperatorie. De aceea, tratamentul bolii de baza trebuie sustinut cu unul anxiolitic”.

 
Tip de personalitate
Aparitia acestei tulburari afective este legata si de personalitatea individului: clasicele tipuri flegmatic si sangvin sunt mult mai rar predispuse la stari anxioase decat cele coleric si melancolic, de exemplu.
Persoanele introvertite, care au complexe de diverse tipuri sau au fost crescute in familii autoritare, care le-au ingradit dezvoltarea personalitatii, copiii si adolescentii care nu au fost lasati sa se descurce si singuri dezvolta tulburari anxioase cand scapa din „cuibul” hiperprotector si trec in viata reala.
 
Boli preexistente
Anumite afectiuni organice au ca manifestare clinica si anxietatea: bolile Parkinson si Alzheimer, accidentele vasculare cerebrale, insuficienta circulatorie vertebro-bazilara, spondiloza cervicala, tahicardia, hiper si hipotensiunea, prolapsul de valva mitrala, boala Basedow, hipertiroidia, sindromul colonului iritabil, dischinezia biliara, spasmul de cardia, pirozisul, cistita de stres, bolile cronice pulmonare obstructive, astmul bronsic.
Si perioadele postpartum (dupa nastere), sindromul premenstrual, menopauza pot fi insotite de anxietate. Dependenta de droguri, nicotina, cofeina, alcool, medicamente, jocuri de noroc reprezinta factori predispozanti pentru aparitia tulburarii anxioase.
 
Diagnostic si tratament
Dr. Irina Dan: „Medicul trebuie sa stea de vorba cu pacientul. Cata vreme anxietatea are ca suport un eveniment sau o afectiune somatica si nu dureaza mai mult de cateva zile-o saptamana, ea nu reprezinta un pericol.
Daca insa persoana respectiva a scapat controlul si viata sa devine insuportabila („Nu mai pot sa dorm, sa mananc, am impresia ca o sa mor”), trebuie sa se prezinte de urgenta la medic. Din pacate, in Romania, tulburarile afective au o stigma: anxietatea si depresia inseamna si o multime de prejudicii sociale, profesionale, familiale etc.
 
Pacientul spune: „Nu ma duc la medicul psihiatru doar pentru ca am o stare de teama permanenta sau atacuri de panica. Pentru ca eu nu sunt nebun!”. Si ajunge la spital dupa multe incercari nereusite de tratament, dupa ce toata lumea depune armele si crede ca nu mai este nimic de facut.

 

Pana in prezent, cel mai bun tratament anxiolitic (si cel mai indelung testat) este cel cu benzodiazepine. Exista mai multe feluri de medicamente benzodiazepinice si ghiduri de tratament. Pentru atacurile de panica sunt potrivite cele cu actiune rapida. Tratamentul se administreaza in doze individualizate (nu imprumutate de la o vecina, preluate de pe Internet!), in functie de antecedentele bolii, de pacient, sensibilitatea acestuia etc.
Se continua in doze usor crescatoare, pana la doza minima benefica. Se pastreaza trei-patru saptamani, timp in care pacientul capata incredere in tratament, isi imbunatateste calitatea vietii si ajunge la concluzia ca se poate vindeca. Viata se normalizeaza, crizele sunt mai rare. Schema de tratament continua cu scaderea treptata a dozelor. Orice substanta prescrisa de medic trebuie monitorizata pana la incetarea administrarii ei.

Durata
In cazul benzodiazepinelor, ideal ar fi ca in circa sase-opt saptamani doza sa intre in perioada de scadere. Ele pot fi continuate pana la trei luni, cu monitorizarea periodica a pulsului, tensiunii, functiei digestive si cardiace. Important este ca pacientul sa nu ia nici un medicament psihotrop fara prescriptia medicului.
 
Administrarea trebuie facuta pe termen scurt, deoarece oamenii au tendinta de a se autotrata. Astfel, pot renunta bruscM, caz in care apare fenomenul de rebound (simptomatologia initiala apare cu si mai multa forta) sau pot ramane trei-patru ani pe tratamentul cu benzodiazepine, dupa care se instaleaza dependenta chimica. Cu un tratament bine condus, dependenta poate fi evitata.
 
Riscul subdozarii
Daca tratamentul este subdozat („amortit”, cum spunem noi, din diferite motive – fie ca pacientul nu are bani sa-si cumpere intreaga cantitate prescrisa, fie ca nu vrea sa ia cat i-a fost recomandat, ca sa nu se obisnuiasca), el nu-si mai face efectul deplin.
Pentru a obtine acelasi efect terapeutic, pacientul il ia mai mult timp si abia atunci intervine obisnuinta. Medicul este singurul in masura sa decida doza optima si durata necesara a tratamentului”.
Psihoterapia – In perioada de scadere a dozelor, tratamentul trebuie sustinut cu sedinte de psihoterapie, recomandate in toate tulburarile psihice, mai ales in anxietate si depresii.
 
Principalele tulburari anxioase

  • TULBURARI DE ANXIETATE GENERALIZATA – anxietate timp de cel putin sase luni de la un eveniment stresant (neliniste, nerabdare, oboseala, iritabilitate, dificultate de concentrare, tensiune musculara, tulburari de somn)
  • ATAC DE PANICA – anxietate intensa, cu debut acut, cu un varf de intensitate in zece minute
  • AGORAFOBIE – teama de spatii largi, aglomerate, locuri „fara scapare” in caz de pericol
  • FOBIE SOCIALA – anxietate intensa si persistenta in public
  • FOBIE SPECIFICA – teama intensa, excesiva si nejustificata de un anume obiect sau situatie, prezenta sau anticipata

text: Mihaela Doina Radulescu.

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2 3

Publicitate
Libertatea
VIVA!
Unica.ro
Retete
Baby
ELLE
CSID
Ego.ro
Descopera.ro
Diva Hair
TV Mania
Trending news
Mai multe din Sport si sanatate