Singura zi în care a plâns Iisus: în sâmbăta lui Lazăr

sambata lui Lazar

Cu o zi înainte de Intrarea Domnului în Ierusalim, Biserica Ortodoxă și Bisericile Catolice Orientale, care urmează ritul bizantin, celebrează Sâmbăta lui Lazăr, care memorează una dintre cele mai mari minuni săvârşite de Iisus Hristos în viaţa pământeană, învierea lui Lazăr din Betania. Este singura zi în care a plâns Iisus: în sâmbăta lui Lazăr.

Minunea ridicării din moarte a lui Lazăr- fratele Martei și al Mariei și apropiat lui Iisus- la patru zile după ce acesta fusese depus în locul de îngropăciune, este considerată de biserică un simbol al învierii viitoare a neamului omenesc. Acum creștinii fac pomeniri pentru sufletele rudelor decedate și impart bucate, aceasta sâmbătă fiind cunoscută în popor și ca Moșii de Florii. Totodată, acum, tradițiile populare opresc a se face anumite lucruri și este ziua în care se colindă Lăzărița și se plantează flori. Tradiţia spune că Lazăr era fiul fariseului Simon, în casa căruia s-a petrecut Cina cea de Taină a Mântuitorului și că, în amintirea acestui fapt, oricine îți trece pragul casei în sâmbăta aceasta, va primi să mănânce plăcinte.

Vreme de 30 de ani, Lazăr n-a mai râs niciodată

Povestea scripturilor spune că Iisus era departe de Betania, într-un ţinut pustiu, când Marta și Maria, i-au trimis veste că Lazăr este foarte bolnav rugându-se să vină să-l vindece așa cum făcuse cu atâția alții înainte. Iisus a pornit către Betania dar când a ajuns, Lazăr murise deja de patru zile. La marginea satului, Iisus a fost întâmpinat de Marta, care i-a spus cu ochii plini de lacrimi amare: „Doamne, dacă ai fi fost aici, fratele meu n-ar fi murit”. Acum va rosti Iisus, cu credință mare în puterea dată de Dumnezeu, celebrele vorbe considerate temelie  a bisericii sale pe pământ:: „Eu sunt învierea şi viaţa!” premoniție a propriei sale învieri ce se va petrece o săptămână mai târziu la Ierusalim. Hristos a cerut să fie dus la mormântul prietenului său și, în fața acestuia, Iisus varsă lacrimi în vreme ce se roagă Tatălui pentru minunea care avea să se împlinească prin mâinile sale. Este prima data în viața pământească când Iisus a plâns. A cerut să se dea la o parte piatra de la ușa mormântului și a srigat cu voce mare: „Lazăre, ieşi afară!” iar Lazăr a ieşit din mormânt, aşa cum fusese îngropat, înfăşurat în giulgiu şi cu marama pe faţă.  După cele patru zile petrecute pe tărâmul morții, se spune că Lazăr n-a mai zâmbit niciodată până la sfârșitul zilelor sale. El a mai trait 30 de ani, a fost episcop creștin al Ciprului- unde este și îngropat- și tradiția spune că, după învierea sa din morţi, n-a mai mâncat altceva decît fructe. Tot scripturile spun că Precurata Fecioară Maria, i-a lucrat cu mâinile ei un omofor pe care i l-a dăruit și cu care Lazăr, primul ridicat din morți, a fost așezat în mormântul din Cipru.

„Plăcintele lui Lazăr'

În Sâmbăta lui Lazăr, s-a transmis tradiția colindului „Lăzăriței', păstrat îndeosebi în sudul ţării, o colindă în care o fată cu acest nume îmbrăcată în mireasă vorbește despre moartea unui tânăr care i-a cerut mamei să-i facă o plăcintă să o aibă de mâncare când va merge cu oile la pășune dar aceasta nu i-a făcut, fiindcă torcea și tânărul a plecat flămând. Pe drum el a urcat într-un copac să scuture frunze pentru oi dar vântul a rupt creanga pe care stătea și a căzut și a murit iar cele trei surori ale sale l-au găsit lângă copac și l-au înmormântat după ce l-au scăldat în lapte dulce. În această sămbătă dinaintea Floriilor, fetele, îmbracate în rochii albe și cu crenguţe de salcie sfinţite la biserică, merg cu colindul la vecini şi la prieteni, spunând povestea sărmanului Lazăr care a murit foarte tânăr și primesc ca răsplată ouă proaspete, care vor fi vopsite în Joia Mare. Tot prin tradiţie, Sâmbăta lui Lazăr, este ziua când femeile nu au voie să toarcă nici un fir de lână, cele măritate coc „plăcintele lui Lazăr' pentru a fi date de pomană, iar fetele nemăritate trebuie să planteze flori, care vor ține tot anul. O altă tradiție, se pare păgână, spune că în noaptea sâmbetei lui Lazăr fetele trebuie să fiarbă vreme de o oră, apă neîncepută din fântână cu fire de busuic și mâțișori de salcie, iar în dimineața Floriilor să se spele cu ea pe cap  și s-o arunce la rădăcina unui păr înflorit, pentru a avea părul frumos și bogat.

Foto: 123rf

Citeste și:

Iată cum te protejezi de blesteme. Ce trebuie să ai la tine, zilnic

Semne care îți arată că ai fost blestemat

 

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro
Recomandari
Libertatea
Publicitate
Huff
VIVA!
Retete
Baby
TV Mania
Sfatul parintilor
Mai multe din Spiritualitate