Postul Paștelui 2024. Cum se ține în mod corect Postul Mare

21.03.2024, 09:03 .

Postul Sfintelor Paști, care este cel mai lung şi cel mai aspru din posturile de durata întâlnite în Biserica Ortodoxă, a început pe 18 martie. Acesta mai este cunoscut și sub denumirea de Postul Mare.

Postul Paștelui a amintește de postul celor 40 de zile ţinute de Hristos înainte de începerea activităţii Sale mesianice. Încă din cele mai vechi timpuri, Postul Sfintelor Paşti avea menirea de a-i pregăti pe cei ce urmau să primească botezul în noaptea Învierii.

Postul Paștelui 2024. Cum trebuie să postim în mod corect

În primele secole după Hristos, unii oameni posteau doar în Vinerea Patimilor, alții două zile înainte de Paşti, alţii o săptămâna, în vreme ce unii posteau opt săptămâni.

La sfârşitul secolului al III lea, Postul Sfintelor Paşti a fost împărţit în postul prepascal (Postul Păresimilor) care ţinea până la Duminică Floriilor, cu o durata variabilă şi Postul Paştilor (postul pascal), care ţinea o săptămâna, adică din Duminică Floriilor până la cea a Învierii Domnului, conform crestinortodox.ro. După Sinodul I ecumenic de la Niceea din anul 325, Biserica de Răsărit a adoptat că durata acestui post să fie de şapte săptămâni, durata prezenţa şi astăzi.

„Conform tradiţiei stabilite cu timpul în Biserica, în cursul Postului Mare se posteşte astfel: în primele două zile (luni şi marţi din săptămâna prima) se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau (pentru cei mai slabi) ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă; la fel în primele trei zile (luni, marţi şi miercuri) şi ultimele două zile (vinerea şi sâmbătă) din Săptămâna Patimilor. Miercuri se ajunează până seară (odinioară până după săvârşirea Liturghiei Darurilor mai înainte sfinţite), când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn. În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămâna (luni-vineri inclusiv) se mănâncă uscat o singură dată pe zi (seară), iar sâmbătă şi duminică de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin.

Se dezleagă de asemenea la vin şi untdelemn (în orice zi a săptămânii ar cădea), la următoarele sărbători fără tinere (însemnate în calendar cu cruce neagră): Aflarea capului Sfântului Ioan Botezătorul (24 februarie), Sfinţii 40 de mucenici (9 martie), Joia Canonului celui mare, înainte-serbarea şi după-serbarea Buneivestiri (24 şi 26 martie), precum şi în ziua Sfântului Gheorghe (23 aprilie), iar după unii şi în Joia Patimilor. La praznicul Buneivestiri (25 martie) şi în Duminică Floriilor se dezleagă şi la peste (când însă Bunavestire cade în primele patru zile din Săptămâna Patimilor, se dezleagă numai la untdelemn şi vin, iar când cade în vinerea sau sâmbătă acestei săptămâni, se dezleagă numai la vin)', a explicat Părintele Prof. Dr. Ene Branişte, pentru sursa citată.

Postul Paștelui 2024. Ce avem voie să mâncăm în Postul Mare

Iată care sunt zilele de sărbătoare în care se mănâncă pește: 24 februarie (Aflarea Capului Sfântului Ioan Botezătorul), 9 martie (Sfinţii 40 de Mucenici), 25 martie (Buna Vestire) şi Duminica Floriilor.

Cum trebuie să postim în prima săptămână din post: luni, marţi şi miercuri, pâine şi apă – o dată pe zi.

În Săptămâna Patimilor :

luni, marţi şi miercuri, pâine şi apă – o dată pe zi
joi două mese, tot pâine şi apă
vineri şi sâmbătă, post negru.

Cei care sunt bolnavi pot mânca gătit cu untdelemn şi pot să bea în tot Postul Mare, vin.

Dacă ții post sau doar vrei ceva mai lejer, încearcă acești ardei umpluti cu orez!

Postul Paștelui 2024. În vremurile străvechi era ținut cu rigurozitate

Credincioșii care nu țineau Postul Paștelui erau osândiți cu excomunicarea, potrivit Canonului 69 apostolic. Slujitorii Biserii erau pedepsiți cu caterisirea. Erau acceptate excepţiile, doar în caz de boală.

Postul Paștelui 2024. Despre Liturghia din această perioadă

Liturghia are un caracter de sărbătoare și bucurie, Postul Paștelui reprezintă o perioadă a înfrânării. Sfinţii Părinţi au rânduit că în perioada acestui post să nu se săvârşească Sfânta Liturghie decât sâmbăta şi duminica.

În celelalte zile se poate oficia Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite, cu excepţia zilelor aliturgice, când nu se oficiază nicio Liturghie. Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite a luat fiinţă datorită dorinţei unor credincioşi de a se împărtăşi şi în cursul săptămânii. În cadrul acestei Liturghii, Sfintele Daruri sunt sfinţite la Liturghia oficiată duminica, sunt păstrate pe Sfânta Masă. În cursul săptămânii, atunci când se săvârseste Liturghia Darurilor sunt oferite credincioşilor spre împărtăşire. Potrivit rânduielii de postire a Bisericii, în zilele de rând din Postul Mare, se ajunează până la apusul soarelui, iar împărtăşirea se face seara după Vecernie.

În sâmbetele din Postul Mare se săvârseste Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, iar în primele cinci duminici de post se oficiază Liturghia Sfântului Vasile cel Mare. În duminca Floriilor – Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, iar în Săptămâna Patimilor, joi şi sâmbătă, Liturghia Sfântului Vasile cel Mare.

„Dacă am păcătuit, vom posti pentru că am păcătuit. Dacă n-am păcătuit, vom posti ca să nu păcătuim. Să dăm ceea ce avem: postul, şi vom primi ceea ce nu avem: nepătimirea', după cum spune o vorbă.

Tradiții în Postul Paștelui

Nu se mănâncă de dulce, iar trupul se purifică odată cu sufletul, prin rugăciune şi gânduri bune timp de 40 de zile, cât va ţine Postul Paştelui sau Postul Mare. Aşadar, în aceste săptămâni, nu se consumă carne, ouă, lapte sau brânzeturi. De asemenea, potrivit orândurilor bisericești, este interzis fumatul şi alcoolul.

În postul Paștelui se fac şi rugăciuni pentru ocrotirea şi binele casei şi pentru sănătatea trupească şi sufletească a celor care locuiesc în ea.

După perioada de post, creștinii merg la biserică, unde se spovedesc și se împărtășesc.

Nu se fac nunți și botezuri

Pe toată perioada Postului Paștelui nu se fac nunți și botezuri. În afara zilelor de post de peste an, nu se fac nunţi în zilele Praznicelor împărăteşti şi nici în ajunul acestora, în săptămâna lăsatului sec de carne, în Săptămâna Luminată. Motivul pentru care nu se fac nunți în post este faptul că imediat după slujba Tainei Nunții sunt organizate petreceri cu multă mâncare și băutură, dar și cu o atmosferă ce este în contradicție cu atmosfera ce caracterizează perioada postului. Biserica nu permite săvârșirea cununiilor religioase în zilele de post tocmai pentru ca bucuria nunții să nu fie umbrită de restricțiile postului.

Foto: libertatea.ro

Citește și:

Îndemnul Părintelui Hrisostom Filipescu în perioada Postului Mare

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro