Postul Paștelui 2026. Cum se ține în mod corect Postul Mare
:contrast(8):quality(75)/https://www.avantaje.ro/wp-content/uploads/2018/02/Când-începe-Postul-Paștelui-2018.jpg)
Postul Sfintelor Paști, care este cel mai lung şi cel mai aspru din posturile de durata întâlnite în Biserica Ortodoxă, începe pe 23 februarie. Acesta mai este cunoscut și sub denumirea de Postul Mare.
Cuprins
Postul Paștelui amintește de postul celor 40 de zile ţinute de Hristos înainte de începerea activităţii Sale mesianice. Postul Paștelui, numit și Postul Mare, este cea mai importantă perioadă de pregătire pentru Sărbătoarea Învierii Domnului în tradiția creștin-ortodoxă. Anul acesta începe sâmbătă, 23 februarie, și ține până pe11 aprilie. Paștele ortodox 2026 va fi sărbătorit duminică, 12 aprilie.
Postul Paștelui 2026. Cum trebuie să postim în mod corect
În primele secole după Hristos, unii oameni posteau doar în Vinerea Patimilor, alții două zile înainte de Paşti, alţii o săptămâna, în vreme ce unii posteau opt săptămâni.
La sfârşitul secolului al III-lea, Postul Sfintelor Paşti a fost împărţit în postul prepascal (Postul Păresimilor) care ţinea până la Duminică Floriilor, cu o durata variabilă şi Postul Paştilor (postul pascal), care ţinea o săptămâna, adică din Duminică Floriilor până la cea a Învierii Domnului, conform crestinortodox.ro. După Sinodul I ecumenic de la Niceea din anul 325, Biserica de Răsărit a adoptat că durata acestui post să fie de şapte săptămâni, durata prezenţa şi astăzi.
„Conform tradiţiei stabilite cu timpul în Biserica, în cursul Postului Mare se posteşte astfel: în primele două zile (luni şi marţi din săptămâna prima) se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau (pentru cei mai slabi) ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă; la fel în primele trei zile (luni, marţi şi miercuri) şi ultimele două zile (vinerea şi sâmbătă) din Săptămâna Patimilor. Miercuri se ajunează până seară (odinioară până după săvârşirea Liturghiei Darurilor mai înainte sfinţite), când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn. În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămâna (luni-vineri inclusiv) se mănâncă uscat o singură dată pe zi (seară), iar sâmbătă şi duminică de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin.
Se dezleagă de asemenea la vin şi untdelemn (în orice zi a săptămânii ar cădea), la următoarele sărbători fără tinere (însemnate în calendar cu cruce neagră): Aflarea capului Sfântului Ioan Botezătorul (24 februarie), Sfinţii 40 de mucenici (9 martie), Joia Canonului celui mare, înainte-serbarea şi după-serbarea Buneivestiri (24 şi 26 martie), precum şi în ziua Sfântului Gheorghe (23 aprilie), iar după unii şi în Joia Patimilor. La praznicul Buneivestiri (25 martie) şi în Duminică Floriilor se dezleagă şi la peste (când însă Bunavestire cade în primele patru zile din Săptămâna Patimilor, se dezleagă numai la untdelemn şi vin, iar când cade în vinerea sau sâmbătă acestei săptămâni, se dezleagă numai la vin)', a explicat Părintele Prof. Dr. Ene Branişte, pentru sursa citată.
Postul Paștelui 2026. Ce avem voie să mâncăm în Postul Mare
Când e dezlegare la pește în Postul Paștelui
Postul Paștelui este cel mai aspru post din an și, spre deosebire de alte posturi, nu are multe zile cu dezlegare la pește, așa cum este, spre exemplu, în Postul Crăciunului. În 2026, sunt doar două momente de „răsplată” alimentară:
- 25 Martie – Buna Vestire sau Blagoveștenia
- 5 Aprilie – Duminica Floriilor
Conform rânduielilor bisericești, dezlegarea la pește trebuie privită drept o răsplată de către credincioșii care postesc, dar și o modalitate prin care să fie sărbătorit Iisus Hristos. Zilele cu dezlegare la pește sunt stabilite de Tradiția Bisericii și nu sunt întâmplătoare. Ele sunt legate, de obicei, de sărbători mari.
Cum se ține corect postul, în funcție de vârstă
În vechime, la fel ca și în zilele noastre, postul era practicat ca un act de pietate personală, fiind un act de voință și credință și respectat după posibilitățile fiecăruia. Totuși, conducerea Bisericii a formulat reguli și îndrumări, mai mult sau mai puțin precise, valabile pentru toți, reglementând timpul, durata și felul postirii, potrivit libertatea.ro. Biserica Ortodoxă Română a reglementat modul în care copiii și persoanele cu probleme de sănătate pot ține postul, fără a-și pune viața în pericol:
1.Copiii sub 7 ani: Sunt complet dezlegați de post, putând consuma orice aliment pe tot parcursul anului.
2. Copiii între 7 și 12 ani și persoanele suferinde: Pentru aceștia, postul este obligatoriu doar în momentele cheie:
- Miercurile și vinerile de peste an (fără cele cu dezlegare);
- Prima și ultima săptămână din Postul Paștelui și Postul Crăciunului;
- Zilele de ajun (Crăciun și Bobotează) și sărbători de post negru (Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul, Înălțarea Sfintei Cruci).
3. Facilități pentru suferinzi: În afara zilelor menționate mai sus, persoanele bolnave și copiii de peste 7 ani au binecuvântare să consume pește, ouă și lactate chiar și în perioadele de post mare.
În vremurile străvechi, Postul Paștelui 2026 era ținut cu rigurozitate. Credincioșii care nu țineau Postul Paștelui erau osândiți cu excomunicarea, potrivit Canonului 69 apostolic. Slujitorii Biserii erau pedepsiți cu caterisirea. Erau acceptate excepţiile, doar în caz de boală.
Dacă ții post sau doar vrei ceva mai lejer, încearcă acești ardei umpluti cu orez!
Postul Paștelui 2026. Despre Liturghia din această perioadă
Liturghia are un caracter de sărbătoare și bucurie, Postul Paștelui reprezintă o perioadă a înfrânării. Sfinţii Părinţi au rânduit că în perioada acestui post să nu se săvârşească Sfânta Liturghie decât sâmbăta şi duminica.
În celelalte zile se poate oficia Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite, cu excepţia zilelor aliturgice, când nu se oficiază nicio Liturghie. Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite a luat fiinţă datorită dorinţei unor credincioşi de a se împărtăşi şi în cursul săptămânii. În cadrul acestei Liturghii, Sfintele Daruri sunt sfinţite la Liturghia oficiată duminica, sunt păstrate pe Sfânta Masă. În cursul săptămânii, atunci când se săvârseste Liturghia Darurilor sunt oferite credincioşilor spre împărtăşire. Potrivit rânduielii de postire a Bisericii, în zilele de rând din Postul Mare, se ajunează până la apusul soarelui, iar împărtăşirea se face seara după Vecernie.
În sâmbetele din Postul Mare se săvârseste Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, iar în primele cinci duminici de post se oficiază Liturghia Sfântului Vasile cel Mare. În duminca Floriilor – Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, iar în Săptămâna Patimilor, joi şi sâmbătă, Liturghia Sfântului Vasile cel Mare.
„Dacă am păcătuit, vom posti pentru că am păcătuit. Dacă n-am păcătuit, vom posti ca să nu păcătuim. Să dăm ceea ce avem: postul, şi vom primi ceea ce nu avem: nepătimirea', după cum spune o vorbă.
Tradiții în Postul Paștelui
Nu se mănâncă de dulce, iar trupul se purifică odată cu sufletul, prin rugăciune şi gânduri bune timp de 40 de zile, cât va ţine Postul Paştelui sau Postul Mare. Aşadar, în aceste săptămâni, nu se consumă carne, ouă, lapte sau brânzeturi. De asemenea, potrivit orândurilor bisericești, este interzis fumatul şi alcoolul.
În postul Paștelui se fac şi rugăciuni pentru ocrotirea şi binele casei şi pentru sănătatea trupească şi sufletească a celor care locuiesc în ea.
După perioada de post, creștinii merg la biserică, unde se spovedesc și se împărtășesc.
Nu se fac nunți și botezuri
Pe toată perioada Postului Paștelui nu se fac nunți și botezuri. În afara zilelor de post de peste an, nu se fac nunţi în zilele Praznicelor împărăteşti şi nici în ajunul acestora, în săptămâna lăsatului sec de carne, în Săptămâna Luminată. Motivul pentru care nu se fac nunți în post este faptul că imediat după slujba Tainei Nunții sunt organizate petreceri cu multă mâncare și băutură, dar și cu o atmosferă ce este în contradicție cu atmosfera ce caracterizează perioada postului. Biserica nu permite săvârșirea cununiilor religioase în zilele de post tocmai pentru ca bucuria nunții să nu fie umbrită de restricțiile postului.
Rugăciuni pentru postul Paștelui
Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul este considerată o rugăciune puternică și este specifică pentru postul Paștelui.
„Doamne și Stăpânul vieții mele, duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire și al grăirii în deșert nu mi-l da mie. Iar duhul curăției, al gândului smerit, al răbdării și al dragostei dăruiește-l mie, robului Tău. Așa Doamne, Împărate, dăruiește-mi că să-mi văd greșelile mele și să nu osândesc pe fratele meu. Că binecuvântat ești Tu în vecii vecilor. Amin'. Pe lângă rugăciunea specifică Postului Paștelui, este bine să rostim și rugăciunea care se spune în toate zilele de post din an: „Dumnezeul nostru, nădejdea tuturor marginilor pământului și a celor ce sunt pe mare departe, Cel ce mai înainte ai întocmit, prin Legea Ta cea Veche și Nouă, aceste zile de post, la care ne-ai învrednicit să ajungem acum, pe Tine Te lăudăm și Ție ne rugăm: întărește-ne cu puterea Ta, ca să ne nevoim întru ele cu sârguință, spre mărirea numelui Tău celui sfânt și spre iertarea păcatelor noastre, spre omorârea patimilor și biruință asupra păcatului; ca împreună cu Tine răstignindu-ne și îngropându-ne, să ne ridicăm din faptele cele moarte și să petrecem cu bună plăcere înaintea Ta întru toate zilele vieții noastre. Că Ție se cuvine a ne milui și a ne mântui pe noi, Hristoase, Dumnezeule, și Ție slavă înălțăm, împreună și Celui fără de început al Tău Părinte, și Preasfântului și bunului și de viață făcătorului Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin'.
Foto: libertatea.ro
Citește și:
Îndemnul Părintelui Hrisostom Filipescu în perioada Postului Mare
:contrast(8):quality(75)/https://www.avantaje.ro/wp-content/uploads/2026/04/loredana-groza-si-fiica-ei.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.avantaje.ro/wp-content/uploads/2026/06/mircea-radu-divort.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.avantaje.ro/wp-content/uploads/feed/images/17_331c9312882cc1f2e747cceef89aceaa.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.avantaje.ro/wp-content/uploads/2019/06/traditii-si-superstitii-de-sanziene.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.avantaje.ro/wp-content/uploads/2017/05/Tradiții-și-obiceiuri-de-Rusalii.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.avantaje.ro/wp-content/uploads/2018/05/Moșii-de-vară-tradiții-și-obiceiuri.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.avantaje.ro/wp-content/uploads/2022/06/inaltarea-domnului.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.avantaje.ro/wp-content/uploads/2015/05/sfintii-imparati-constantin-si-elena.jpg)