RANDI în exclusivitate despre tristețe, depresie și suplimentele care-l țin în formă
A știut că are ritmul în sânge din fragedă copilărie atunci când la vârsta de 7 ani a început să studieze portativul. La 20 de ani muzica devenise parte din întreaga lui ființă. În 2005, cariera i-a explodat odată cu lansarea proiectului Morandi. A devenit un artist-senzație, iar albumul lor de debut, „Reverse', a fost vândut în peste 2 milioane de exemplare. Apoi proiectul Morandi a lansat opt single-uri #1, difuzate în peste 20 de țări și ascultate în toate colțurile lumii.
În 2012, și-a început cariera solo și a devenit producător pentru artiști români tineri și talentați precum: UDDI, JO, Mishelle, Shaka Muv. Toți au lansat numeroase single-uri #1 scrise și produse de el. Anul acesta a lansat alături de Olivia Addams Comete', piesă cu peste 2M de vizualizări pe YouTube, intrând, de asemenea, în Top 100 cele mai ascultate piese de la radio, la scurt timp după lansare. Prezența lui emană aceeași vibrație pe care o întâlnim și în muzica, în vocea și în interpretarea lui. Este băiatul frumos, teribil de atrăgător din muzica românească. Cu vocea lui ca o pacoste. Îl știm drept Randi, dar el este Andrei, de fapt… Andrei Ropcea.
Ce faci când ești singur, Andrei?
Încerc să mă înțeleg, să mă cunosc pe mine și lumea din jurul meu, care e într-o schimbare continuă, într-o fugă neobosită către nou și evoluție.
Cum ai defini singurătatea?
Pentru unii e vindecare, regăsire, revelație; pentru alții, e un demon, suma tuturor fricilor. Pentru mine, a fost locul de care am avut nevoie ca să mă accept, să scap de teamă și nevoia de a avea distrageri în jurul meu. Singurătatea e liniștea în care mi-am auzit gândurile și dorințele sufletului.
Crezi că singurătatea este un declanșator al depresiei?
Cred că e invers! Bineînțeles că e vorba de percepție și de nivelul de evoluție de la care privești către singurătate. Da, poate fi un instrument al iluminării personale sau motivul anxietății. Cu siguranță, nu singurătatea aduce depresia, ci ceea ce realizezi în acele momente în care ești tu cu gândurile tale.
Există o anumită melodie sau un album pe care l-ai creat și care te definește cel mai bine ca artist?
Toate mă definesc pe mine așa cum eram în acele momente în timp. Am fost profund, visător, melancolic și am cântat despre asta, însă și naiv, pueril, superficial și am arătat și aceste părți din mine fără teama de a fi judecat.
Care consideri că a fost punctul de cotitură în cariera ta muzicală?
Probabil că atunci când am hotărât să-mi fac propriul studio și să mă exprim în felul meu, la început mai stângaci, apoi din ce în ce mai îndemânatic. Cred că punctul de cotitură reprezintă mereu momentul în care îți asumi fără teamă un nou început.
Cum reușești să menții un echilibru între viața personală și cerințele carierei tale muzicale?
Poate o să sune a clișeu, dar pentru mine viața personală e muzica. Nu prea fac diferența între carieră și viață, pentru că simt că sunt același lucru. Fără a simți o pasiune uriașă și a trăi pentru arta ta, nu cred că ar fi posibil să lași o urmă în timp, în istorie.
Tu nu te schimbi fizic. Aproape că te invidiem. Ce faci de anii nu trec peste tine?
Ehe, trec și peste mine, însă mai blând… Am avut mereu grijă la alimentație, am făcut mereu sport și mai nou sunt pasionat de tot ce înseamnă suplimente și longevitate. Trăim timpuri în care lipsa de informație poate să te omoare sau să te facă să trăiești de parcă ai fi nemuritor. E o alegere…
Cine sunt părinții tăi, ne vorbești de familia ta? Atributele tale fizice sunt moștenite de la cine? Mama sau tata?
Părinții mei sunt oameni, oamenii care au făcut miracolul și apoi am deschis ochii, deci: doi magicieni. Ei sunt cei care, și după atâta timp, îmi influențează viața de la distanță, prin ceea ce m-au învățat în trecut, prin valorile insuflate și iubirea necondiționată. Cred că am luat câte un pic de la fiecare: de la tata mai mult partea fizică și disciplina, iar de la mama puterea psihică, determinarea și concentrarea.
,,Acum am înțeles, e o greșeală să îți găsești fericirea într-o țoală…' cine scrie versurile melodiilor tale?
Eu le scriu și am fost felicitat de atâtea ori pentru ele! Sincer, nu consider că am făcut vreo operă de artă până acum, și niciodată nu am știut cum să reacționez când am fost lăudat. Foarte important a fost mereu să rămân cu picioarele pe pământ, realist și modest.
Care sunt hobby-urile tale în afara muzicii?
Evident că îmi place să citesc și din păcate, beletristica nu mă mai atrage atât de mult ca în trecut. Acum mi se pare esențial și practic să deschid cărți de dezvoltare personală, emoțională. Vreau să mă înțeleg pe mine, iar prin mine să înțeleg lumea în care am venit. De asemenea, sportul este o pasiune și o necesitate. Și la sfârșit trebuie să spun că și călătoritul face parte din listă, însă cui nu-i place să vadă și să trăiască lucruri și emoții noi?
Cum te raportezi la schimbările rapide din industria muzicală, în special cu avansul tehnologic și streamingul online?
Nu simt că țin pasul acum, însă am noroc să am lângă mine oameni care cred în ceea ce fac și înțeleg mai bine părțile tehnice ale industriei. Și cu ocazia asta aș vrea să le mulțumesc că sunt aici, în povestea mea.
Foto: ruuca (Raluca Mărgescu)