Poți să fii grasă & sănătoasă?
Există o marjă destul de generoasă în cadrul căreia este stabilită normalitatea.
Când vorbim despre „gras și „slab, exprimăm doar păreri subiective, mai degrabă de ordin estetic. Ca să ne exprimăm precis și în acord cu știința, trebuie să facem referire la indicele de masă corporală (IMC), care reprezintă raportul între greutatea în kilograme și pătratul înălțimii în metri.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății, marja de normalitate pentru un adult cu vârsta de minimum 20 de ani este cuprinsă între 18,5 și 25. Cu alte cuvinte, o persoană cu înălțimea de 1,65 m nu are de ce să-și facă griji dacă are o greutate cuprinsă între 50 și 68 kg, chiar dacă această din urmă valoare ar putea să pară cam mare.
De aici în sus, până la 81 kg – adică până la un indice de masă corporală 30 – persoana este supraponderală și ar trebui să se preocupe puțin de corectitudinea alimentației și de activitatea fizică.
Ceea ce trece de 30 se încadrează la obezitate și aici chiar încep pericolele. Însă limita superioară a marjei de normalitate nu este absolut fixă, ci este și ea interpretabilă. Pentru o persoană care are o activitate fizică intensă – fie că este vorba despre activitatea ocupațională, fie că este vorba despre practicarea unui sport – o mare parte din masa corporală o reprezintă masa musculară, ceea ce indică un organism puternic și sănătos.
Dacă un surplus de două kilograme înseamnă mușchi și nu grăsime, atunci aceste două kilograme nu trebuie puse pe lista neagră a relelor ce trebuie să dispară. Dimpotrivă, sunt de bine.
Greutatea ideală la copii
Marja de normalitate stabilită pentru copii de Organizația Mondială a Sănătății variază ușor, în funcție de fiecare etapă de dezvoltare. Pe ansamblu, se pornește puțin mai de sus decât la adulți, indicele de masă corporală minim fiind 19, dar se oprește mult mai repede: un indice peste 21 în cazul unui copil ar trebui să aprindă semnalul de alarmă.
În Statele Unite ale Americii, atât pentru adulți cât și pentru copii, se lucrează cu cifre ușor mai mari, iar literatura de specialitate invocă variația în timp a valorilor considerate normale, în funcție, pur și simplu, de modă. Sau variația se pune pe seama prudenței crescânde a oamenilor de știință în fața fenomenului îngrijorător al obezității.
Vezi care e greutatea ideala pentru tine!
Nu-ți priva organismul de nutrienții absolut necesari
În viziunea Dr. Elena Blanco-Schumacher, medic dietician la Helen F. Graham Cancer Center din Wilmington, o dietă sănătoasă trebuie să conțină 60-70% carbohidrați, 10-15% proteine, iar restul, grăsimi sănătoase, cum sunt cele furnizate de carnea de somon sau de uleiul de măsline – dar nu
numai. Lactatele complet degresate își pierd nu doar gustul, ci și calitățile nutritive. Formulele naturale nu sunt întâmplătoare: nutrienții au misiuni comune în procesul de asimilare.
Masă corporală, dar de ce calitate?
Medicii și nutriționiștii stabilesc întotdeauna o corelație între indicele de masă corporală și circumferința la jumătatea distanței dintre șold și prima coastă. O circumferință mai mare de 94 cm la bărbați și mai mare de 80 cm la femei indică o cantitate de grăsime acumulată acolo.
Măsurarea pliurilor cutanate se realizează fie direct, prin apucare cu degetele, fie cu instrumente speciale și oferă o idee despre grosimea stratului adipos de sub piele.
Densitometria sau hidrometria – bazată pe legea lui Arhimede – presupune scufundarea corpului în apă în scopul stabilirii volumului său exact și calculării densității prin formula masă /volum.
Există un instrument asemănător cu cântarul, dar care trece prin corp o cantitate insesizabilă de curent electric; pe baza permisivității diferite a oaselor, mușchilor, grăsimii și apei la trecerea curentului (impedanță) se calculează ponderea și dispunerea acestora în corp. Întreabă nutriționistul!
Sub greutatea normală: alarmă!
Persoanele a căror greutate se situează sub nivelul minim admis ca normal – indice de masă corporală mai mic de 18,5 – sunt predispuse la infecții, pentru că sistemul lor imunitar este slab. De asemenea, tind să prezinte slăbiciune musculară, căderea părului și, în unele cazuri, disfuncții hormonale.
Condiția de subponderali poate sta la baza deficienței sau insuficienței absorbției nutrienților, precum aminoacizii, vitaminele și mineralele, ceea ce crește riscul de osteoporoză și anemie. Femeile subponderale riscă amenoree, complicații în sarcină sau infertilitate.
Nu slăbi ca Făt-Frumos: într-o lună cât alții într-un an!
O pierdere în greutate din cauze necunoscute mai mare de 2% într-o săptămână, 5% într-o lună sau 10% în șase luni n-ar trebui să bucure, ci ar trebui chiar să fie un motiv de îngrijorare.
Slăbirea intenționată trebuie să se oprească la rate doar cu puțin superioare celor de mai sus, altfel organismul poate intra în carențe și dezechilibru, caz în care sănătatea – de la imunitate până la funcționarea inimii și densitatea osoasă – este pusă în pericol.
Organismul funcționează la cotele de avarie, reducând sau suprimând aportul de resurse către unele procese. Primele vizate de metabolismul de austeritate sunt cele intelectuale.
Ponturi de sănătate și armonie
✱ Cunoaște-ți organismul cu ajutorul unui monitor de compoziție corporală.
✱ Pe lângă menținerea indicelui de masă corporală într-o zonă sigură, observă-ți respirația, rezistența la efort, articulațiile: acestea au mesaje mai importante decât simpla greutate.
✱ Stabilește-ți o normă zilnică de mișcare și păstreaz-o constantă, fie că sunt exerciții fizice, fie că e mers pe jos în pas vioi. Dacă ceva neprevăzut
te face să sari peste acest punct din program, recuperează cumva până la sfârșitul zilei.
✱ Observă în timp care sunt mâncărurile care te îngrașă și înlocuiește-le cu ceva similar, dar sănătos: dulciurile cu fructe; grăsimile nesănătoase
cu cele sănătoase etc. Nu urma sfaturi generale și rețete care au dat rezultate în cazul altora. Fiecare organism e unic.
Conform OMS, în România rata obezității este mai mică decât credem noi: 16,3%, față de media mondială de 20,4%.
Autor: Mihaela Serea
Foto: Thinkstock