Crestinii ortodocsi se pregatesc de postul Craciunului, o perioada in care vor adopta un regim mai strict pentru trup si suflet, atat prin renuntarea la mancarea de ,,dulce,, cat si prin rugaciune. Toate acestea pentru a intampina Nasterea Domnului.
Text: Oana Racheleanu
Postul Craciunului dureaza 40 de zile, timp in care crestinii ortodocsi vor consuma numai produse de origine vegetala. Incepe la data de 15 noiembrie si se incheie pe 24 decembrie.
Se lasa sec in seara zilei de 14 noiembrie (Sf. Filip); iar daca aceasta data cade miercurea sau vinerea, se lasa sec cu o zi mai inainte. Din punct de vedere al alimentatiei, este un post mai usor fata de cel al Pastelui, avand multe dezlegari la peste, ulei si vin.
Postul presupune renuntarea la carne, oua si lapte, cum ar spune bunicii la mancarea de dulce. Lunea, Miercurea si Vinerea mancam bucate fara ulei si fara vin. Martea si Joia se dezleaga la untdelemn si vin. Sambetele si duminicile, pana la 20 decembrie exclusiv, se dezleaga la untdelemn, vin si peste.
Daca in zilele de Luni, Miercuri si Vineri sarbatorim vreun sfant mare, insemnat in calendar cu cruce neagra, mancam untdelemn si bem vin; iar daca este hramul bisericii sau sarbatoare insemnata in calendar cu cruce rosie, atunci dezlegam si la peste. Martea si joia mancam peste, untdelemn si bem vin, daca in aceste zile este vreun sfant mare, hramul unei biserici sau sarbatori cu rosu.
Sfintii Parinti au pus un accent deosebit asupra laturii spirituale a postului. Astfel, postul crestin nu se rezuma doar la abtinerea voluntara de la mancare si bautura, ci si la lupta impotriva patimilor, instinctelor si pornirilor pacatoase ale trupului sau sufletului.
Un post adevarat inseamna renuntare la dragostea fizica, la bautura, plata datoriilor. In sate, in post nu se deschid radioul sau televizorul, nu se fac petreceri. Postul se incheie in noaptea de Craciun dupa Litanie.
De pe 15 noiembrie, de cand se lasa postul cuvenit acestei sarbatori, dupa fiecare liturghie sau dupa fiecare vecernie, romanii de la sate incep sa repete colindele.
Ultima zi a postului Nasterii (24 decembrie), numita ajunul Craciunului, este zi de post mai aspru decat celelalte zile: nu se mananca nimic pana la ora 15, cand se obisnuieste sa se manance, in unele parti, grau fiert, amestecat cu fructe si miere, in amintirea postului lui Daniel si al celor trei tineri in Babilon (Daniel I, 5, 8-16).
In unele parti nu se mananca in aceasta zi pana la rasaritul luceafarului de seara, care ne aduce aminte de steaua care a vestit magilor Nasterea Domnului. Aceast regim aminteste totodata de postul tinut odinioara de catehumenii care in seara acestei zile primeau botezul crestin si apoi prima impartasire, la liturghia savarsita atunci in acest scop (Liturghia Sfantului Vasile, care azi se savarseste dimineata).
Citeşte şi Lăsata Secului: Începe Postul Crăciunului
Asadar, s-au stabilit diferite tipuri de post. Astfel, el poate fi:
Postul Nasterii Domnului este tinut si in Biserica Romano-Catolica, unde e numit Jejunium Adventus Domini (Postul venirii Domnului) sau simplu Adventus, dar e mult mai scurt decat la ortodocsi; el tine numai trei saptamani inainte de Nasterea Domnului, avand zile de post mai aspru miercurea, vinerea si sambata.
“Fa stomacul mic, limba tacuta, pastreaza-ti mintea limpede, inima curata, blanda si smerita. Iata postul.” Sfantul Vasile cel Mare
Citeşte şi Dragă Moș Crăciun, anul acesta am să îți scriu o altfel de scrisoare
Sursa foto: libertatea.ro