Pasari de colivie: perusul, ruda mai mica a papagalului

Pasari de colivie: perusul, ruda mai mica a papagalului

Perus, pereche

Larg raspanditi in America de Sud si Australia, perusii traiesc in grupuri foarte mari. In perioada de imperechere se separa pe cupluri. Perusii sunt monogami: cuplul format este stabil, pana la moartea unuia dintre parteneri. Din acest motiv, luptele dintre masculi in perioada imperecherii sunt absente; in consecinta, grupurile de perusi nu sunt structurate ierarhic.

In captivitate, perusii sunt pasari sociabile. Este recomandat sa se achizitioneze o pereche pentru ca viata solitara le produce anxietate; in timp, ar putea inceta sa se mai alimenteze, in cele din urma, murind.

Nu canta, in schimb scot tipete ascutite. In cazuri rare, anumite exemplare, (numai masculi) daca sunt dresate de mici, pot fi invatate sa vorbeasca; chiar pot alcatui scurte propozitii. Cel mai larg vocabular inregistrat la un perus este de 225 de cuvinte.

Perusul are o durata medie de viata de 12-14 ani; atinge maturitatea sexuala la 3-4 luni. In fuctie de conditiile de viata, pot trai si 20 de ani, in conditiile mai calme, de la tara; in mediul mai stresant, de la oras, media de viata este de 8-10 ani. Durata vietii poate fi prelungita daca traiesc in grupuri sau in cuplu.

Perus motat

Culoarea originara este verde. Prin selectionari si incrucisari s-au obtinut diverse culori – galben, albastru, alb – precum si subcategorii cromatice:

  • Perusii albastri: perusul albastru Skyblue, perusul albastru Cobalt, perusul Mauve.
  • Perusii galbeni: perusul galben-oliv, perusul galben deschis, perusul galben deschis.
  • Perusii gri: perusul gri englez, perusul gri australian.
  • Perusii verzi: perusul verzi-oliv, perusul verzideschis, perusul verzi deschis.

Stiai ca… exista pasari care pot vorbi?

Exista, de asemenea:

  • perusul violet;
  • perusul Cinamon (scortisoara), care se distinge prin marcajul maroniu de pe aripi;
  • perusul Fallow, de asemenea, marcat cu maroniu pe aripi, dar cu diferente de nuante in restul penajului;
  • perusul salbatic, predominant verde;
  • perusul motat. Nu se recomanda imperecherea a doi perusi motati, deoarece, din motive genetice, puii ar putea sa nu fie viabili, la fel ca si in cazul canarilor motati.

Cum alegi un perus sanatos?

Sa cumperi un perus bolnav si sa-l ingrijesti ar fi un act foarte geeros. Dar trebuie sa stii de la inceput daca are probleme. Iata ce trebuie sa urmaresti:

  • Pasarea trebuie sa fie vioaie, sa aiba stabilitate pe picioare si sa raspunda la stimuli exteriori.
  • Narile nu trebuie sa prezinte secretii sau eroziuni; penajul din jurul narilor si al ciocului trebuie sa fie uscat si curat.
  • Ciocul nu trebuie sa prezinte deformari.
  • Se verifica eventuala prezenta a capusilor pe pielea faciala.
  • Ochii sa nu fie tulburi.
  • Respiratia sa nu fie suieratoare.
  • Sa aiba toate ghearele; lipsa unei gheare ii poate face dificila catararea.
  • Se verifica starea si integritatea penajului: lipsa unor pene poate sa indice prezenta unei boli virale, numite naparlirea frantuzeasca.
  • Se verifica penele din jurul cozii: daca sunt murdare, inseamna ca pasarea are probleme digestive.

Criterii de determinare a varstei la perus

Culoarea nasului. Partea superioara a ciocului (narile) la perusii tineri este de un albastru pal. Odata cu inaintarea in varsta, la mascului acesta zona se inchide la culoare; la femele ramane neschimbata sau capata o nuanta maronie.

Culoarea penelor. La pasarile tinere, se observa niste dungi care acopera gatul si capul, pana la cioc. Cu varsta, aceste dungi se estompeaza sau chiar dispar. La varsta de 10-12 luni, la perusii albastri, penajul capului se deschide la culoare, devenind aproape alb. Perusii albastru cu galben capata, in partea superioara a capului, culoarea galbena.

Culoarea ochilor. La perusii tineri, ochii sunt de un negru intens; nu se deosebeste irisul de pupila. Apoi irisul se mai deschide la culoare. La perusii maturi, irisul este inconjurat de un halou gri.

Perusi gri

Determinarea sexului la perusi

Forma corpului este cel la indemana criteriu, dat fiind ca perusii nu canta. Corpul femelelor este mai subtire, mai alungit. Masculul are toracele mai lung si abdomenul mai scurt; capul este mai mare decat la femela si picioarele mai lungi. In perioada imperecherii, atitudinea masculului este evidenta, el fiind cel care ia initiativa.

Conditiile necesare cresterii perusilor

Perusii sunt amatori de libertate, de zbor, asa ca ideala pentru ei ar fi o voliera cu un copac.

Voliera trebuie sa aiba o lungime de cca 2m, 1,2 – 1,8 m latime si o inaltime de 2 m. Accesul trebuie sa se faca printr-un spatiu-tampon, astfel incat pasarea sa nu poata evada cand se deschide usa. In interiorul volierei, trebuie sa existe un spatiu de adapostire in caz de vreme nefavorabila.

Intr-o tara cu clima temperata, ca a noastra, voliera este o solutie doar poentru sezonul cald. Doua treimi din an, perusul va trebui sa locuiasca in casa, in colivie.

Chiar daca este o pasare mica (18-20 cm, 30-40 g), are nevoie de o colivie mare, in care sa se poata misca in voie. Spatiul prea strimt ii poate provoca angoase profunde; in timp, va inceta sa se mai hraneasca si va muri. In colivie, trebuie sa aiba suporturi la inaltimi diferite, bare orizontale si verticale, ca sa poata sari de pe unul pe altul, ca pe crengile unui copac din padura sa originara.

Amplasarea coliviei

  • langa fereastra, pentru ca pasarea sa beneficieze de lumina naturala;
  • la adapost de curenti de aer si aer conditionat;
  • astfel incat cainele sau pisica sa nu aiba acces la ea;
  • accesibila stapanilor si la inaltimea privirii, pentru a facilita comunicarea;
  • NU in bucatarie si NU in vecinatatea combinei audio sau a televizorului.

Le place, de asemenea, sa se balaceasca, deci este indicat sa aiba la dispozitite un vas cu apa curata, de 4-5 cm adancime.

Alimentatia perusului

Hrana de baza pentru perus o constituie semintele de mei si de ovaz. Se gsesc la magazinele specializate mixturi de seminte imbogatite cu vitamine si minerale. Cand au pui, hrana trebuie imbogatita cu seminte de canepa, rapita, ramuri fragede de plop, salcie, mesteacan, seminte incoltite.

Suplimente permise:

  • Hrana verde: iarba proaspata, foi de salata verde, gructe proaspete si legume (mere, grapefruit, portocale, piersici, pere, capsuni, prune, morcov, sfecla alba furajera). Legumele trebuie rase si amestecate cu tarate de grau.
  • Pietricelele foarte mici faciliteaza digestia pasarilor; in libertate, si le iau singure, din natura, deci celor captive trebuie sa i le adaugam, din cand in cand, in alimente.

Alimente strict interzise: varza, sfecla rosie sau sfecla de zahar, avocado, alcool, ciocolata, dulciuri de orice fel, cofeina si teina, lapte, cartof crud.

Curatenia zilnica

Pentru facilitarea curatarii, exista colivii al caror fund este conceput ca un sertar mobil. Fundul poate fi acoperit cu hartie absorbanta, cu rumegus sau cu nisip special pentru pasari, iar aceste materiale se schimba zilnic.

Vasul pentru mancare si cel pentru apa se golesc zilnic si se spala cu apa calda si detergent.

Dezinfectarea se face o data pe saptamana cu substante dezinfectante. Colivia, vasele si jucariile se spala apoi bine, pentru a indeparta orice urma de dezinfectant si se sterg. In timpul dezinfectarii, pasarea trebuie tinuta intr-o colivie de rezerva, in alta camera, pentru ca vaporii pot sa-i dauneze.

Inmultirea perusilor

  • Maturitatea sexuala: 3-4 luni.
  • Tipul cuibului: scorbura cu rumegus pe fund; imitatie de scorbura. Dimensiuni potrivite: 25 cm x 15 cm x 15 cm.
  • Numar de oua depuse: 7-9.
  • Durata clocitului: 18 zile.
  • Varsta la care puii se hranesc singuri: 4-5 saptamani.
  • Perioada de reproducere: aprilie-iulie.

Articol scris de Mihaela Serea, pe baza lucrarii:
Pasari de colivie
de Medic veterinar Dorina Stefanache
Editura Cartea de Buzunar

Foto: dremastime

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2

Recomandari
Libertatea
Publicitate
Huff
VIVA!
Retete
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Animale de casa