EXCLUSIV Lavinia Petrea, de la știrile dimineții, la poveștile de seară cu cei trei copii. Ce spune despre soțul ei: “Este un om fascinant pur și simplu”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Cu o carieră solidă în televiziune, Lavinia Petrea este una dintre cele mai profesioniste și longevive prezentatoare de știri din România. De mai bine de două decenii, ne întâmpină diminețile de la pupitrul Știrilor PRO TV, cu o energie calmă și un zâmbet sincer, devenind un reper pentru telespectatori. Dincolo de carieră, Lavinia Petrea este o femeie profund dedicată familiei. Căsătorită și mamă a trei copii – două fete și un băiat  – vedeta PRO TV este un exemplu de echilibru pentru noi toate. În paginile care urmează, Lavinia ne deschide ușa către viața ei personală, vorbind cu sinceritate despre cum reușește să îmbine cariera cu rolul de mamă, despre susținerea soțului ei și despre lecțiile pe care le învață zi de zi de la copiii lor.

Lavinia, sunt deja mai bine de 20 de ani de când lucrezi la PRO TV. Te-ai fi gândit atunci, la început, că după două decenii vei fi tot aici?

Nu. La început n-ai cum să anticipezi o astfel de călătorie, mai ales că viața este plină de neprevăzut. Știam doar că îmi place enorm ce fac. Cel puțin în primii 15 ani, nu cred că era ceva mai important pentru mine în afara meseriei. Am fost acolo trup și suflet, din pasiune. PRO TV a devenit o a doua casă, am crescut alături de colegii mei, am râs, am plâns, am învățat de la cei mai experimentați și am fost ghidată de un om care și-a pus enorm amprenta asupra mea, Gabriela Popescu, femeia care conduce cu mână de fier departamentul de știri. Au fost ani plini de transformări, în care am crescut nu doar profesional, ci și ca om.

Cum ai resimțit începuturile în presă, comparativ cu exigențele de astăzi? Când ai simțit că „ai intrat cu adevărat în meserie'?

Începuturile au fost intense. Învățai din mers, la foc continuu, dar eram ca un burete și foarte curioasă. Am simțit că „am intrat cu adevărat în meserie' în momentul în care am revenit la redacția de știri, după un an și jumătate petrecut alături de colegii de la Redacția Sport. Am revenit corespondent la Secția Eveniment, pregătită să fac transmisiuni live din orice împrejurare și context. Să vorbesc liber și cu încredere în fața camerei, reușind însă să păstrez un ton cald, blând, cel care mă caracterizează.

Ce nu vede publicul din spatele dimineților tale la știri?

Publicul vede patru ore și jumătate de emisie live. În spate sunt… puține ore de somn, o echipă minunată care nu se vede la TV, care are grijă de fiecare detaliu pentru ca noi să arătăm bine, să nu se vadă urmele nesomnului. Mai este presiunea știrilor de ultim moment, nevoia de concentrare totală atunci când se întâmplă lucruri neprevăzute. Uneori ajung la platou cu gândul încă la copiii mei, alteori cu inima bătând mai tare după o noapte nedormită pentru că vreunul dintre copii avea probleme de sănătate. Dar în fiecare dimineață încerc să fiu calmul de care oamenii au nevoie la început de zi. Suntem însă oameni, avem emoții, ni se întâmplă și nouă lucruri triste pe care le aflăm când suntem încă live, dar încercăm să ne păstrăm zâmbetul și să transmitem o energie bună în toate acele mici momente de intervenție spontană, marcă a Știrilor dimineții de la PRO TV.

Ce ai învățat recent, după atâția ani în presă? A fost un moment care ți-a schimbat perspectiva?

Am învățat să ascult mai mult și să pun pauză atunci când simt că ritmul mă duce în gol. Nu știam să spun NU, credeam că este un moment de slăbiciune, o dovadă de neputință. Și am mai realizat ceva – cât de mult contează emoția reală transmisă în jurnalism, nu doar informația. E ceva ce inteligența artificială, cea de care ne temem acum atât de mult, nu va putea face în locul nostru. Oamenii au nevoie de adevăr, dar și de empatie. Însă în permanență sunt conștientă că nu trebuie să depășesc niște limite și că nu trebuie să-mi exprim părerile personale nici când prezint o știre, nici când sunt autorul ei.

Cum vezi rolul televiziunii și al prezentatorului într-un peisaj media în continuă schimbare?

Cred că televiziunea are în continuare o misiune importantă: aceea de a aduce coerență într-un haos informațional. Iar prezentatorul nu este doar un „cititor de prompter', ci un reper de încredere, un filtru între public și fluxul continuu de informații. De aceea cred cu convingere că prezentatorul de știri trebuie să își păstreze integritatea, să fie echidistant, să fie credibil. Sunt foarte mândră de faptul că PRO TV și-a menținut mereu poziția de lider, de reper, de încredere în aceste vremuri tulburi și pline de provocări. La noi nimeni nu se joacă cu informațiile, nimeni nu își permite să nu verifice o informație din cel puțin trei surse, nimeni nu își permite să se lase furat de convingeri personale pe care să le transforme în știri.

Te invit să schimbăm puțin registrul. Povestește-ne puțin despre viața ta de dinainte de știri… Despre familia ta, copilăria ta.

Am avut o copilărie simplă, aproape de natură, în care am învățat valoarea muncii, a liniștii, a respectului față de om și a familiei. Am fost un copil sensibil, poate prea serios, dar ambițios. Părinții mei ne-au crescut cu multă iubire și principii. Poate uneori au fost prea exigenți, dar apreciez enorm faptul că mi-au respectat dorințele, alegerile și am fost îndemnată mereu să fiu o femeie independentă.

Cum s-a transformat percepția despre echilibru după ce ai devenit mamă?

Total. Înainte, echilibrul era legat doar de muncă. De cât de conectată eram la evenimente, de cât de repede ajungeam la o știre. De fapt nu prea aveam echilibru, pentru că viața personală era pe locul doi și aveam impresia că nu am timp să mai fac nimic și pentru mine. Acum înseamnă să fiu prezentă acolo unde sunt – la știri, să fiu ancorată; acasă, să fiu mamă cu totul. Maternitatea m-a învățat să îmi dau voie să nu fiu perfectă, ci autentică.

Acum am timp și pentru mine, și pentru lucrurile de care sunt pasionată. Sunt mult mai organizată și uneori mă mir și eu de unde am atâta energie să fac atâtea lucruri. Vă puteți imagina că ajung acasă de la un eveniment, toată aranjată, și încă de la ușă eu mă apuc să adun lucruri și să pun și o oală pe aragaz ca să fac repede ceva de mâncare? De când îi am pe copii, mereu este așa. Cu o mână amestec în oală, cu alta țin un copil și cu piciorul împing un sertar. 🙂 Sau că la 4 dimineața, înainte să plec la știri, eu bag rufe la uscat. Dar cred că echilibrul (după o astfel de imagine) vine din faptul că nu simt deloc frustrare. Eram atât de pregătită pentru toate astea. Și mai este ceva, cel mai important – soțul meu. El este centrul echilibrului meu.

Cum îți construiești o zi în care să încapă totul? Ai ritualuri care te țin ancorată?

Da. Cafeaua de dimineață e un ritual sfânt. (râde) După o cafea bună, se aliniază totul. Îmi construiesc zilele în jurul priorităților: copiii, știrile, momente de respiro care se întâmplă la sală. Mișcarea face parte din rutina mea și mă ajută enorm să mă detașez complet, preț de o oră, de griji și responsabilități. Acolo mă resetez, acolo descarc energia negativă.

Ai vorbit despre anxietate. Cum ai învățat să o gestionezi?

Am învățat să n-o mai fugăresc. Să stau cu ea, să o înțeleg. Și vorbesc mult cu soțul meu despre ce mă stresează. Această comunicare permanentă dintre noi mă ajută cred cel mai mult.

lavinia-petrea (2)SeparatorVEZI FOTOPOZA (1 / 10)

Cum e viața cu trei copii? Cum împarți sarcinile cu soțul tău?

E intensă, frumoasă dar și cu provocări. Probabil nu încă foarte mari pentru că nu au intrat în adolescență, niciunul dintre copii. Mathias, cel mare, are 10 ani. Mai avem până la următoarea etapă. Și cum îmi place mie să spun: „Nu sunt singură în povestea asta. Soțul meu este extrem de implicat – mereu am fost o echipă. Și suntem amândoi flexibili, calmi. Nu facem crize de nervi dacă uneori lucrurile nu ies cum ne-am dorit sau ni se schimbă brusc planurile. În ceea ce privește sarcinile, sunt bine delimitate. Sunt lucruri pe care eu nu le-aș face niciodată pentru că nu mă pricep și nu sunt de mine; la fel și el, nu se bagă peste ce știe că este treaba mea.

Care au fost cele mai grele momente ca mamă?

Bolile copiilor. Nesiguranța aceea dureroasă, teama că n-ai făcut destul, că poate ai greșit undeva. Și, poate cel mai greu, momentele când m-am simțit vinovată că nu sunt prezentă 100%. Aici m-am străduit cel mai mult. Să fiu cât mai mult acolo, pentru ei, și cred că reușesc în mare măsură.

Povestește-ne puțin despre copii – cum sunt, ce le place?

Sunt trei personalități total diferite și asta mă fascinează! Mathias este foarte bun, blând, empatic, independent. Nu se plictisește niciodată, mereu are ceva de făcut. Klara cântă toată ziua, știe foarte bine cine e, ce își dorește, este foarte bine dezvoltată emoțional și sunt foarte mândră de ea cum gestionează provocările de la școală sau din grupul de prieteni. Karin este pasionată de modă, este foarte atentă cu ce se îmbracă, își modifică hainele. Ia foarte în serios orice sarcină și este foarte amuzantă. Este o plăcere să stai de vorbă cu ea, deși are doar 6 ani. Toți trei sunt firi foarte creative, curioase și non-conflictuale.

Ce rol joacă partenerul tău de viață în echilibrul tău personal?

Unul esențial, așa cum vă spuneam și mai sus. Este centrul universului meu, alături de copii.

Cum v-ați cunoscut? Ce te-a atras la el?

Nici nu mai contează detaliile pentru că sunt convinsă că așa a fost să fie. Nu ne-am căutat, nu am făcut niciun efort concret sau plan. Undeva acolo în univers era povestea noastră. Soțul meu este un om fascinant pur și simplu. Cine îl cunoaște știe exact ce spun, fără să exagerez.

Cum ați făcut loc pentru relație în mijlocul unor vieți atât de solicitante?

Cred că atunci când doi oameni se iubesc cu pasiune, restul chiar vine de la sine, fără efort. Dacă simți că te chinui, poate că ceva nu e tocmai bine acolo.

Cum ai fost cerută în căsătorie?

Discret, dar într-un mod foarte original. A pregătit pentru mine un tablou special, cu o stereogramă – adică o imagine 3D ascunsă în interiorul unei imagini 2D. Imaginea ascunsă era un el care îngenunchează în fața ei și îi oferă inima. El m-a învățat cum să privesc astfel de imagini pentru a vedea imaginea 3D. Este absolut fascinant – chiar vă recomand să încercați să priviți stereograme.

Cum a fost la nuntă? Ai vreo amintire specială?

Am fost atât de fericită, emoționată. Am fost non-stop împreună pentru că am vrut să simțim că este despre noi. Am râs mult și am fost copleșiți de bucuria invitaților că sunt acolo pentru noi. Amintirea specială este momentul în care ne-am văzut noi doi, eu în rochia de mireasă și el mirele care mă aștepta, înainte de a merge la biserică. Pentru mine acela a fost cel mai emoționant moment.

Ați avut momente de răscruce în căsnicie? Cum le-ați depășit?

Din fericire, nu. Comunicăm foarte mult, discutăm, suntem mereu atenți unul la celălalt și ne cunoaștem și simțim foarte bine.

Aveți reguli în căsnicie? Principii de neabătut?

Nu știu… nu cred. Dar cred că respectul reciproc este un principiu important din care curg frumos și altele. Și să păstrăm simplitatea – în lucruri, în cuvinte, în viață.

Ce nu știm încă despre tine și ai vrea să aflăm?

Că iubesc liniștea. Că mi-ar fi plăcut să scriu o carte. Și că, oricât de multe aș face, mereu caut să fiu „acasă' – în mine, în familia mea, în echilibrul meu.

Lavinia Petrea, 11 ani de căsnicie, trei copii minunați

Lavinia Petrea a împlinit 43 de ani pe 10 iulie 2025.  Și această aniversare a găsit-o fericită, cu brațele pline de copii și de mână cu soțul ei, procurorul Romulus Varga. Pe 6 iunie iunie, cei doi sărbătorit 11 ani de căsnicie, iar povestea lor de dragoste a fost binecuvântată cu trei copii superbi: Mathias (10 ani), Klara (8 ani) și Karin (6 ani). Lavinia nu și-a expus foarte mult relația, mai ales că partenerul ei are o meserie care impune discreție: Romulus Varga este cu 6 ani mai mare decât Lavinia și este procuror în cadrul Secției de Urmărire Penală și Criminalistică a Parchetului General

Interviu realizat de Dana Enache

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro
Recomandari
Mai multe din Interviurile Avantaje