EXCLUSIV AVANTAJE Dr. Mircea Beuran, medic primar chirurgie generală: “Factorul genetic este important în apariția cancerului, dar la acesta se adaugă și nerespectarea unor reguli comportamentale”

dr. Mircea Beuran

Prof. dr. Mircea Beuran este omul care știe foarte bine cum se vede sistemul sanitar românesc, din prima linie, căci conduce de ani buni, poate cea mai dificilă secție medicală din România: clinica de Chirurgie Generală de la Spitalul de Urgență București – Floreasca.

A uitat demult numărul celor cărora mâinile lui le-a readus viață, dar continuă să facă asta fiindcă asta știe cel mai bine: să salveze vieți. Uneori dincolo de limită posibilului. Cu tenacitate și dăruire. Zilnic.

Chirurgia este un cuvânt care sună teribil și complicat, spus așa direct, dar performanțele profesorului doctor Mircea Beuran arată ca și cum ar simplifica totul. Ele îmbracă o carieră spectaculoasă și ascund o voință de fier și 40 de ani de muncă și știință medicală de vârf. 40 de ani contorizați în nopți de gărzi și în zile de operații complicate care schimbă în bine viețile pacienților săi.

A învățat toți acești ani și continuă – spune el – să învețe în fiecare zi, pentru a-i putea învăța, la rândul său, pe alții. Ajutând astfel, oamenii.

Între blocul operator, reanimare și saloanele de urgențe

L-am întâlnit undeva între blocul operator, reanimare și saloanele de urgențe de la Floreasca, într-una din diminețile începutului de toamnă subțire ca o lamă. Cu ochii umbriți de o oboseală zdrobitoare – oboseala de după – ieșit dintr-o intervenție grea, un cancer metastazat, complicat, urât, a rămas o vreme să vorbim și așa am reconstituit o lume a sa din adevăruri spuse franc şi din bucăți de realitate inedite:

În 1980 am absolvit Facultatea de Medicină din București. Am fost în primii zece absolvenți „cu prerepartiție' în învățământ și totodată prima promoție ce se întâlnea cu această situație. Am optat atunci pentru ramura chirurgicală și am făcut trei ani de anatomie, ca asistent benevol apoi, vreme de doi ani, stagii de șase luni: medicală, boli infecțioase, obstetrică-ginecologie și chirurgie.

La finalul primilor doi ani post-absolvire m-am înscris la concurs pentru postul de asistent, în catedra de Chirurgie la Spitalul Clinic de Urgență Floreasca (denumirea de atunci). Am fost 16 candidați pe un loc'.

Diploma care rămâne în suflet este când pacientul pleacă sănătos din spital'

De vorbit, este dificil să-i vorbești și nu pentru că ar fi cumva inabordabil, ci fiindcă abia își găsește vreme în acel du-te vino permanent de pacienți, medici, operații aproape pe bandă rulantă, oameni răvășiți, care plâng, suferă sau, dimpotrivă, tac, chinuiți de durere, familii îngrijorate, telefoane, ambulanțe, consultații, vizite, cursuri…

Vreme de un deceniu am făcut tot ce m-a îndrumat generalul, prof. dr Iuliu Șuteu, în a cărui echipă operatorie intrasem: gărzi, lucrări de cercetare și comunicări științifice, activități cu studenții… Apoi am fost nominalizat ca șef de echipă chirurgicală. Stăteam în spital permanent, și atunci, și așa fac și acum. Sunt cazuri complexe, cu coeficienți de risc mari, căutăm soluțiile cele mai potrivite pentru fiecare'.

În acești ani, a publicat cărţi, a ţinut sute de seminarii, a fost și ministru al Sănătății, și medic al unui președinte, a devenit profesor universitar și șef de disciplină şi a primit zeci și zeci de distincţii. Două-trei sacoșe de diplome și trofee pe care, însă, le-a uitat imediat ce le-a primit. Sunt doar niște cartoane spune, cu un surâs obosit și adaugă:„Diploma care rămâne în suflet este când pacientul pleacă sănătos din spital'.

Dr. Mircea Beuran operează cele mai grave cazuri de cancer – pancreas, sân, stomac

În interiorul dialogului surprinzi imediat absența vreunei rigidități impusă de poziția medicală și afli doar patima cu care își iubește profesia și firescul gândurilor: „Am căpătat experiență și totodată siguranță prin participarea mea ca student la salvarea răniților la cutremurul din 1977, apoi în 1982 – ca medic în stagiul de boli infecțioase – la Spitalul „Victor Babeș', în epidemia de holeră și am atins un vârf al rezistenței și performanței chirurgicale în timpul evenimentelor sângeroase din decembrie 1989'.

În chirurgie calculezi tot timpul. Nu e ca în filme. A continuat și după 1990 să-și perfecționeze arta chirugicală și să abordeze noi tehnici și atitudini medicale, operând tot mai des neoplasme, pancreas, sân, stomac… intervențiile cele mai solicitante prin încărcătura cutremurătoare de emoții care te apasă la intrarea în sala de operații. Ştie însă, că un chirurg nu trebuie să aibă nici cea mai mică implicaţie emoţională în clipa în care operează.

Pare cinic. Este cinic. Dar salvează vieţi: „Am învățat, acasă și în străinătate, tehnici de chirurgie minim invazivă – laparoscopia, am devenit chirurg de consolă, adică chirurg ce poate opera pacienți asistat robotic.

Am participat și organizat multiple conferințe, workshop-uri, în București, în cadrul Facultății de Medicină împreună cu chirurgi renumiți din întreaga lume. Toate acestea le-am transferat și colegilor mei, în așa fel încât Clinica de chirurgie să fie performantă la orice oră din zi sau din noapte'.

Cancerul pancreatic, cel mai dificil de tratat

Recunoaște că dintre cancerele operate, cel pancreatic este una dintre afecțiunile maligne cele mai dificil de tratat și cu o rată a mortalității extrem de ridicată. Aceasta însă, pentru că, mai întotdeauna, este diagnosticat în stadii prea avansate ca să mai permită intervenții:

Este adevărat, facem intervenții chirurgicale cu viză oncologică. Prin profilul nostru, marea majoritate a neoplaziilor provin din patologia oncologică a tubului digestiv și anexelor sale. Avem multe intervenții pe cancere complicate cu hemoragii digestive, perforații tumorale și peritonite, ocluzii intestinale, metastaze peritoneale, viscerale, intervenții pluriviscerale. Este o chirurgie grea, o chirurgie pe bolnavi subnutriți și depresivi prin diagnosticul pe care-l cunosc și care, de multe ori, au nevoie de suport psihologic'.

Crește numărul cancerelor digestive

E dureros, e crud, dar e adevărat. Mai admite și că numărul cazurilor de cancer digestiv este de ceva vreme în
creștere: „Mai ales cele de pancreas, stomac și din sfera colorectală, dar colaborarea medic chirurg, radiolog, anatomopatolog, oncolog, se concretizează într-o terapie ghidată, cu succese remarcabile și mult mai bune, ca
ani supraviețuire.

Dacă ar fi să stabilim un top al cancerelor, la femei: sân, colorect, plămâni, iar la bărbați: prostată, plămâni, colorect. Factorul genetic este foarte important în evoluția descendenților din familiile care au bunici sau părinți ce au avut o formă de cancer. La care se adaugă însă disconfortul pe care îl oferim corpului nostru nerespectând niște reguli comportamentale: ce și cum mâncăm, alcoolul, tutunul, drogurile, stresul, lipsa de odihnă, noile device-uri din comunicare, mediul toxic etc.

Transmiterea genelor oncogene este bine cunoscută astăzi și se pot corela în raport de cromozomul defect, ce ținte se pot atinge, dar intervin și alți factori de risc. Unul dintre aceștia este alimentația. Dieta săracă în proteine și grăsimi, alimentele afumate și sărate, consumul crescut de nitriți în alimentele procesate industrial, consumul crescut de carbohidrați.

Iar pentru neoplaziile tubului digestiv mai putem adăuga: infecția cu Helicobacter Pylori, gastrita atrofică, polipi adematoși, rezecțiile gastrice în antecedente și foarte important și statusul socio-economic scăzut'.

Factorii de risc ai cancerului pancreatic

Da, spune profesorul Beuran, la ora actuală există un interes mediatic pentru cancerul de pancreas, un tip de neoplasm cu o incidență în creștere, atât în lume cât și în România: „Cu toate că nu există o cauză certă, observațiile clinice și meta-analizele de studii epidemiologice evidențiază că riscul relativ cumulat de apariție a cancerului pancreatic la persoanele cu o evoluție de peste cinci ani a diabetului, a fost dublu față de pacienții nediabetici.

Alți factori de risc incriminați de apariția acestei boli sunt: dieta bogată în colesterol, ciroza hepatică, pancreatita cronică (inflamaţie de durată a pancreasului), colecistectomia. Se adaugă fumatul, obezitatea și activitatea fizică redusă. În această boală neoplazică studiile au sugerat factorul genetic, existând evident o predispoziție familială pentru cancerul de pancreas, când două sau mai multe rude de gradul întâi sunt cunoscute cu această afecțiune'.

Tumora pancreatică e perversă. Așa spune medicul despre manifestările cancerului pancreatic. Așa spun și mulți oncologi: este o maladie perversă fiindcă nu dă dureri. Ele se ivesc foarte târziu şi omul vine la medic cu întârziere, abia când este afectat profund de icter. „Totuşi unele semne apar. Așa este prezența durerii difuze, profunde la nivelul epigastrului apoi scăderea ponderală, întâlnită la 80-90% din bolnavi.

Astenia fizică și psihică marcată și lipsa poftei de mâncare, iar în cazul neoplaziei de cap de pancreas apare icterul, pruritul (secundar depunerii de pigmenți biliari în tegument). Toate aceste semne clinice, din nefericire, apar când boala este destul de avansată, de aceea această suferință este considerată destul de perversă ca evoluție, fiindcă prezintă o perioadă asimptomatică'.

O șansă: radioterapia în intervenție. Îi spun că specialitatea aceasta este, poate, cea mai aproape de perfecţiune fiindcă e locul unde nu pot exista îndoieli şi jumătăţi de măsură. Surâde și aprobă înclinând capul și continuând: unde nu încap: „totuşi', „dacă', sau „poate'. Locul unde ezitările aduc moartea.

În stadiile I-II se poate interveni chirurgical efectuându-se rezecția radicală, cu restabilirea tranzitului bilio pancreatic-gastrointestinal. Sunt clinici unde, la deschiderea pacientului se face și prima ședință de radioterapie, iar intervențiile chirurgicale radicale de succes sunt cele efectuate înainte ca tumora pancreatică să invadeze artera mezenterică superioară.

La fel cum, sunt și alte situații de anatomie locală, unde chirurgii cu multă experiență abordează tehnici de mare complexitate. Pentru stadiul III-IV se recoltează biopsii, se fac tehnici paleative, se încep tratamente oncologice… Atunci când avem metastaze peritoneale sau viscerale atitudinea este de a scoate bolnavul din icterul mecanic, de regulă prin stentare CBP – pentru 7-10 zile – cu ajutorul gastroenterologului endoscopist și o biopsie dintr-o metastază, fie laparoscopic fie prin abord clasic“.

Opțiuni puține de tratament în cazul pacienților cu cancer pancreatic

Gesturi terapeutice? Operație? Radio-chimio-terapie? Mă privește direct în adâncul ochilor: opțiunile sunt foarte puține. „Dacă discutăm tratamentul adjuvant la pacienții cu cancer pancreatic, discutăm de regimuri chimioterapice. Radio-chimioterapia este utilizată ca tratament paleativ, la pacienții cu tumori pancreatice ce nu pot fi rezecate datorită stadiului avansat sau a metastazelor la distanță.

În ceea ce privește radioterapia paleativă, menționez brahiterapia (radioterapia locală ghidată prin catetere introduse intraoperator). Se cunosc și cazuri de cancere pancreatice ce au fost inițial nerezecabile și au fost convertite la rezecabilitate în urma aplicării radio-chimioterapiei'.

Un om și încă mulți alții. În sala de operaţii doctorul Mircea Beuran are reguli fixe, matematice le-aș spune, impuse de protocoale stricte și de reguli de oțel, căci chirurgia este ca mersul pe o aţă subţire întinsă între viaţă şi moarte. În viaţa de dincolo de halatul alb, nu suportă locurile comune și banalitatea zugrăvită în gri, iar când vorbeşte transmite încredere:

Chirurgul pe care și-l dorește în general pacientul este chirurgul cu un palmares chirurgical mare și cu rezultate foarte bune. De fapt, trebuie să vorbim real de o echipă multidisciplinară performantă, pentru a-l ajuta pe pacient să supraviețuiască după această atitudine complexă'.

Motivul pentru care dr. Mircea Beuran nu a plecat din țară

Asta este viața unui profesionist al chirurgiei într-un mare spital de urgenţă. O viață istovitoare până la epuizare şi mult prea puţin cunoscută. Întotdeauna omul aflat în suferinţă este cel care are prioritate. Toate celelalte trec pe planul al doilea.

În lungile nopţi de gardă în care nu știi ce înseamnă să te întinzi cu capul pe o pernă și în care sandwich-urile puse de soţie se usucă pe un colț de masă. Dar doctorul Beuran n-ar fi putut să facă altceva, altă meserie. Aşa cum n-a putut să plece să profeseze afară, de atâtea ori de câte a avut ocazia:

Chirurgii care rămân acasă sunt chirurgii ce întorc țării efortul făcut pentru pregătirea sa. Cred că sunt și eu un chirurg ce doresc să-mi ajut semenii și totodată să-mi desăvârșesc vocația didactică și cea de slujitor al stării de sănătate a bolnavilor mei.

Am în spate mii de operații, ani de gărzi și nopți nedormite, abordarea unor cazuri de mare complexitate, dar toate acestea nu m-au obosit, dimpotrivă mi-au consolidat convingerea că cel ce luptă, câștigă. Cea mai mare satisfacție o simți când pacienții îți scriu și îți mulțumesc peste ani!'

Citeste si

EXCLUSIV AVANTAJE Prof. Univ. Dr. Dumitru Constantin Dulcan: Ura este cancerul ființei'

EXCLUSIV AVANTAJE Ovidiu Bojor: „Iubirea este cel mai bun medicament, până și plantele cunosc acest sentiment'

EXCLUSIV AVANTAJE Dr. Valentina Iordache, medic specialist chirurgie generală, competență în chirurgia oncologică: „La vârstele tinere, cancerul este mai agresiv decât la vârstele înaintate

Autor: Adrian Cîlțan

Foto: arhiva personală

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro
Recomandari
VIVA!
Libertatea
Retete
Baby
Doctorul Zilei
Sfatul parintilor
Mai multe din Interviurile Avantaje