Decorative, dar mai ales folositoare

Despre ele am scris si alta data, dar pentru ca sunt atat de numeroase si atat de utile, ne-am gandit sa continuam cu prezentarea lor. Cresc peste tot si sunt la indemana oricui.

Sunatoarea (Hypericum perforatum L.)

Numita in unele zone ale tarii si pojarnita, este una dintre cele mai cunoscute si raspandite plante medicinale.
Practic, poate fi intalnita din zona de campie pana in cea subalpina. Frecventa e, insa, in zona de deal.
Tulpinile cu doua muchii, frunzele transparente si lipsite de perisori, dar avand puncte negre, deosebesc sunatoarea de alte specii inrudite, lipsite insa de efecte terapeutice.
Datorita proprietatilor sale antiseptice, astringente si cicatrizante, o poti utiliza cu rezultate foarte bune in afectiuni hepatice si ale cailor biliare, in ulcer gastric.
Extern, o poti folosi sub forma de bai sau cataplasme, pentru calmarea durerilor si cicatrizarea ranilor. Din flori plamadite in untdelemn, tinute cateva zile la soare, poti obtine un preparat excelent pentru vindecarea rapida a arsurilor si ranilor.
Pentru prepararea infuziei de sunatoare se foloseste partea aeriana a plantei.
Nu o recolta de pe marginea drumurilor sau din locuri expuse poluantilor.

Socul

Arbust de talie mare, socul (Sambucus nigra L.) creste prin luminisuri sau la marginile padurilor din zona de campie si de deal.
In scopuri medicinale se folosesc florile, pe care trebuie sa le recoltezi la inceputul infloririi, pe timp frumos. Uscarea se face la soare puternic, pe rame acoperite cu hartie, pentru pastrarea culorii alb-crem.
Ceaiul din flori de soc se foloseste in caz de raceala, gripa, bronsita, dar si in constipatie. Poate fi folosit cu succes ca medicament natural in obezitate, datorita proprietatilor sale laxative si de eliminare a apei din tesuturi.
Infuzia se face din doua lingurite de flori adaugate la 250 ml apa clocotita. Se poate folosi si extern, sub forma de bai, in reumatism, abcese, arsuri, umflaturi.

Teiul

Stim, desigur, ca un remediu foarte bun in raceala sau gripa, mai ales cand acestea sunt insotite de febra, il constituie infuzia din flori de tei (Tilia sp.).
Dar florile de tei au si alte merite, nu numai pe acela de a scadea temperatura corpului. Ajuta la eliminarea secretiilor bronsice si au o actiune linistitoare in tuse, sunt un calmant general folosit sub forma de bai, iar alaturi de musetel si menta usureaza digestia si tonifica stomacul.
Daca cearcanele sunt o problema pentru tine, le poti combate cu infuzie de flori de tei, care se tine pe ochi timp de 10-15 minute.

Levantica

Semiarbust de origine mediteraneana, levantica (Lavandula angustifolia Miller) este cultivata la noi, prin gradini, atat pentru aspectul ei decorativ, cat si pentru calitatile terapeutice pe care le are.
Infuzia, preparata dintr-o lingurita de flori la o cana de apa, e folosita in afectiuni cardiace, in boli de rinichi sau de ficat, in reumatism, raceala.
Levantica este si un bun calmant al sistemului nervos.
Sa nu uitam de utilizarile ei in industria parfumurilor si a produselor cosmetice. Pentru ca florile sa fie cat mai parfumate, recolteaza-le in prima parte a zilei.
Si pentru a te incuraja sa o cultivi si tu, in gradina ta, iti spunem ca nu este pretentioasa si este iubitoare de lumina. Nu-i prea plac insa temperaturile scazute.

Vulturica

In lunile de vara, prin pajistile insorite din zona de munte ne atrage atentia o planta cu inflorescente mici, caramizii.
Este vulturica sau Hieracium pilosella L., dupa cum ii spun botanistii. Aceasta este foarte putin cunoscuta pentru efectele ei terapeutice si numai sporadic apare in cartile despre plante medicinale.
Vulturica are actiune diuretica, ajutand la eliminarea pietrelor de la rinichi. Se foloseste partea aeriana a plantei, din care se prepara o infuzie (o lingurita de planta la 250 ml apa).
Atentie, insa, este contraindicata in insuficienta cardiaca, renala, hepatica, precum si in ulcer gastric.

Menta

Menta sau izma (Mentha piperita L.) este atat de cunoscuta, incat aproape ca nici nu mai are nevoie de prezentare.
Iti amintim totusi cateva dintre efectele ei benefice: distruge bacteriile, este antiseptic al tubului digestiv, este expectorant, antidiareic, astringent, fortifica sistemul nervos.
Trebuie sa stii insa, ca infuzia de menta este contraindicata in ulcerul gastro-intestinal.
Extern, uleiul de menta (5 g ulei dizolvat in 95 g alcool concentrat) calmeaza durerile reumatice si mancarimea provocata de urticarie. Si tot uleiul de menta poate constitui o excelenta apa de gura (in apa se pun cateva picaturi de ulei dizolvat in alcool).

Ciresul si visinul

Nu arunca niciodata coditele fructelor de cires (Cerasus avium) sau de visin (Cerasus vulgaris). Iti pot fi de un real ajutor in afectiuni ale rinichilor si ale tractului urinar. Avand proprietati astringente, le poti folosi, de asemenea, ca antidiareic.
Asadar, dupa ce consumi cirese sau visine, alege coditele, spala-le bine si usuca-le la soare. Pastreaza-le apoi intr-o punga de hartie sau intr-un saculet de panza.
Dintr-o lingura cu varf de codite pisate, adaugate la un litru de apa, se prepara un decoct care se bea in 3 – 4 prize zilnice.