De ce unele persoane mănâncă oricât și nu se îngrașă, în timp ce altele....

Se știe deja: unele femei pot consuma felii întregi de tort sau prăjituri delicioase fără ca silueta lor să aibă de suferit. Însă, pentru majoritatea, efectul este creșterea în greutate.

Cum să-ți ajuți organismul să câștige lupta împotriva kilogramelor în plus?
Fiecare felie de tort de ciocolată conține 400 calorii, 70 g de carbohidrați și 20 g de grăsimi. Prietena ta poate să o consume și să-și mențină greutatea. Dar atunci când o mănânci tu se pune direct pe talie. Ca și cum organismul nu ar vrea să te asculte. În astfel de situații încerci să găsești tot felul de explicații: este posibil ca prietena ta să aibă un program de exerciții mai eficient sau să mănânce dulciuri mai rar. În realitate poate avea un avantaj din punct de vedere biologic.
Totul se rezumă la prezența insulinei în organism, hormonul care participă la metabolismul glucidelor. Unele persoane secretă mai multă insulină decât altele și astfel înmagazinează mai multe calorii și grăsimi ceea ce determină îngrășarea.

Rezervorul cu energie
Încearcă să îți imaginezi că organismul tău este cadranul pentru rezervorul de benzină de la bordul unei mașini. Atunci când rezervorul este plin, acul indicator este în dreapta, iar când este gol acul se duce în stânga. Raportând la organism rezervorul plin echivalează cu un nivel maxim de grăsime iar lipsa de carburant, cu nivel maxim de energie. Atunci când acul o ia spre dreapta corpul tău în loc să determine mușchii să utilizeze caloriile ingerate ca sursă de energie, le transformă în grăsime. Când acul coboară spre stânga organismul arde caloriile pentru a-și menține optim nivelul de energie. Altfel spus, în timp ce te vei bucura de un tonus general excelent vei depozita cantități neînsemnate de grasime în organism. Ce anume determină mișcarea acelui ac? În cele mai multe cazuri, părinții tăi. Ei bine, da! Moștenirea genetică joacă un rol important în cantitatea de insulină secretată și în felul în care organismul reacționează la aceasta – și implicit în felul în care corpul depozitează sau topește' grăsimea. Dar, oricât de simplu ar fi să dai vina pe altcineva pentru nereușitele' tale nu ai de ce să-ți acuzi rudele pentru fiecare kilogram acumulat. Mai important este ceea ce consumi.

Grăsimea corporală
Deși predispoziția genetică spre îngrășare este un factor pe care nu ai cum să-l controlezi, poți avea grijă ca aceste gene să nu devină mai active prin produsele pe care le consumi. Primul pas? Evită alimentele bogate în carbohidrați (glucide).
Cum funcționează. Carbohidrații rafinați – în această categorie sunt incluse și alimentele cu amidon, de exemplu pâinea albă și pastele făinoase, precum și deserturile și sucurile acidulate – determină un circuit mai intens al insulinei în organism. Cu cât secreția este mai mare cu atât celulele și țesuturile devin mai rezistente. Pancreasul compensează prin producerea unei cantități în plus de insulină care ar trebui să ajute trecerea zahărului din sânge în mușchi pentru a fi transformat în energie. În timpul în care nivelul glucozei revine la normal caloriile sunt depozitate sub formă de grăsime. Astfel, corpul tău este prins într-un cerc vicios.
Sensibilitatea la insulină se schimbă pe parcursul timpului – și, de asemenea, în funcție de dieta ta. Dacă ai consumat prea mulți carbohidrați și zaharuri care îngrașă vei tinde să dezvolți odată cu trecerea anilor rezistență la insulină. Rezultatul? Creștere în greutate.
Explicația conform căreia ne îngrășăm după o anumită vârstă din cauză că metabolismul își încetinește din activitate este greșit înțeleasă. Deoarece mușchii devin din ce în ce mai rezistență la insulină pe măsură ce înaintăm în vârstă, caloriile consumate se transformă în grăsimi. Astfel, celulele noastre generează mai puțină energie. Ceea ce pare a fi o cauză a acumulării de kilograme este de fapt, un efect. Prin urmare, grăsimea nu se depune pentru că metabolismul devine lent ci metabolismul încetinește deoarece iei în greutate.
Menopauza doar scoate în evidență acest efect datorită unei enzime numite lipoproteina I.P care se formează din membranele celulelor. Rolul lipoproteinei este de a transporta grăsimea din sânge în celule. Estrogenul, hormonul sexual feminin, distruge activitatea acestei enzime și contribuie la reducerea acumulărilor de grăsimi. Dar pericolul apare atunci când în organism scade nivelul de estrogen, iar lipoproteina devine mai activă depunându-se astfel mai multă grăsime în organism.

Cea mai simplă soluție
Indiferent că vrei să-ți menții greutatea ori să pierzi grăsimea în exces există o soluție – și nu presupune urmarea unui regim sărac în calorii sau a unui program epuizant de exerciții fizice. Tot ce trebuie să faci este să eviți carbohidrații rafinați. Cu cât alimentele bogate în carbohidrați sunt mai dulci ori mai simplu de consumat și de digerat cu atât crește posibilitatea de a te îngrășa. Iată pașii pe care să-i urmezi pentru a întrerupe acest ciclu.
Evită carbohidrații răi. Adică zahărul rafinat, făina (pâine, cereale rafinate, paste) și legumele bogate în amidon (cartofi, orez, porumb) astfel spus, alimentele care au cel mai mare efect asupra nivelului de zahăr din sânge și al insulinei.
Consumă, în schimb, carbohidrații buni. Cei care se găsesc în legumele verzi precum spanacul și varza, legume cu multe fibre. Acestui tip de carbohidrați îi ia mai mult timp să ajung în sânge așa că zahărul nu se acumulează.

Ai grijă la fructoză. Este carbohidratul care se transformă cel mai ușor în grăsime. Evită alimentele ce conțin adaos de zahăr ori sirop de porumb bogat în fructoză, de exemplu bomboanele, sucurile acidulate, dressingul pentru salată și ketchupul.

Generația XL
Aproximativ 20% dintre copiii cu vârste cuprinse între 6 și 11 ani suferă de obezitate. Mai șocant este faptul că și sugarii au o greutate mai mare. Un studiu realizat de Universitatea Harvard arată că numărul copiilor supraponderali care nu au încă un an, a crescut cu 73%. Problema, spun cercetătorii, este legată de alimentația mamei în perioada de sarcină. În uter, bebelușii primesc nutrienții prin intermediul placentei și al cordonului ombilical. Cantitatea ajunsă la ei este direct proporțională cu nivelul nutrienților din sângele mamei. Astfel, cu cât mama are un nivel mai mare de zahăr în sânge cu atât mai multă glucoză îi este furnizată fătului aflat în continuă dezvoltare. Rezultatul? copilul va avea mai multe celule care produc insulina. Drept rezultat se va naște cu exces de grăsime și va tinde să secrete mai multă insulină (hipersecreție) și odată cu înaintarea în vârstă să devină rezistent la acest hormon. Cu alte cuvinte sugarul este predispus la îngrășare încă din primii ani de viață.