Credeam ca ma doare stomacul, dar eram aproape de infarct!

Credeam ca ma doare stomacul, dar eram aproape de infarct!

Avea un blocaj arterial nestiut si era cat pe ce sa moara de "aceeasi boala ca si Ralu Filip", cum i-au spus medicii.

Dar Ioana a avut sansa unui diagnostic si tratament la timp si a trait sa ne povesteasca intamplarea.
Ioana Pantea este casatorita si are o fiica stabilita in Statele Unite, pe care o viziteaza foarte des. Este o femeie activa si in forma, si pana la cei 51 de ani, pe care nu ii arata, a avut intotdeauna rezultate bune la analize: colesterolul, trigliceridele si glicemia in limite normale.

"Nu am mancat grasimi, nu am fost niciodata supraponderala, dar nici n-am facut sport, desi sunt o persoana activa. Mananc foarte multe fructe si legume, iar in ultimul timp chiar mi-am controlat dieta." Ioana calatoreste mult si nu a avut probleme de sanatate, cu exceptia unor niveluri de tensiune arteriala crescute si tratate… cu neglijenta, cum spune ea.

"Am avut tensiune oscilanta, dar am stat multa vreme pe la valori de 17-18 fara sa o tratez. De foarte multe ori nici nu stiam ca e crescuta! De doi-trei ani urmez un tratament cu Prestarium, o pastila dimineata." Cu tensiunea tinuta sau nu sub control, Ioana a muncit si a calatorit, a dus o viata fara restrictii si a ajuns pe mai multe continente.

Anul trecut, pe 10 martie, a plecat din nou in Statele Unite, la fiica ei, care urmeaza sa nasca. Nimic din viata de pana atunci nu anunta pericolul de moarte prin care avea sa treaca:

"Pe la mijlocul lunii aprilie, intr-o seara, am mancat o inghetata – cam repede, m-am gandit eu in timp ce vorbeam cu sotul meu la telefon si mancam inghetata. A doua zi, mi-a aparut o durere in piept. Am crezut atunci ca ar fi ceva de la stomac sau de la gat, ca poate am racit de la inghetata.

Aveam o durere foarte puternica, cu arsura pe esofag, pana la baza gatului. Am asteptat o saptamana. Daca ma miscam, durerea era continua. Trebuia sa ma opresc un minut, ca sa-mi treaca. Uneori ma durea si in repaus, in pat, daca faceam o miscare necontrolata.

Durerea imi aparea si de 15 ori pe zi! In mers, la urcat trepte, cand ma suparam putin. Am luat Zantac, pentru stomac, si Distonocalm. Durerea a mai cedat, iar eu am crezut ca de la Zantac. A doua zi durerea a aparut din nou. M-am dus la medic, in America. Cand i-am spus ca a cedat la Zantac, medicul a crezut ca am reflux gastroesofagian. Mi-a spus sa iau Prevacid, trei zile, iar daca nu imi trece, am nevoie de investigatii." Inainte de a pleca in America, Ioana facuse EKG si ecografie cardiaca – un control de rutina, stiind ca tatal ei e cardiac.

Rezultatele au fost perfecte, iar acum, desi durerea persista undeva la mijlocul sternului, Ioana refuza sa creada ca are probleme cu inima. Un medic din Romania a sfatuit-o la telefon sa ia nitroglicerina, ca sa-si puna un diagnostic.

"Luati o nitroglicerina in momentul in care va apare durerea si continuati activitatea. Daca durerea cedeaza, aveti angina pectorala." Testul nitroglicerinei i-a tras semnalul de alarma, si a doua zi Ioana si-a facut o rezervare pentru primul zbor spre casa.

Calatoria a decurs fara probleme, care au aparut insa la consultatie: "EKG-ul a iesit prost. Dar am insistat sa fac si examenul la efort, desi nu era cazul. Dupa trei-patru minute de alergat pe banda mi s-a facut rau.

Puteam sa fac infarct! M-am programat de urgenta la o coronarografie, la Angiomed, la doamna doctor Pinte, pe care o cunosteam din interventiile (o arterografie si o coronarografie) facute tatalui meu.

Cu anestezie locala, la picior, procedura a durat foarte putin, in jur de 20 minute si a costat 1.700 lei. Intrebasem in America cam cat m-ar costa aceasta analiza si mi-au spus ca in jur de 10.000 de dolari. Doamna doctor a descoperit blocajul pe artera – in partea stanga, pe aorta principala LAD 80%, la 0,5 cm de origine.

Dupa analiza am fost internata o noapte, pentru ca trebuia sa stau 12 ore nemiscata, in pat." Avea nevoie urgenta de un stent pe artera. Dilatatia a fost facuta de acelasi medic, la Spitalul Militar de data asta. Procedura este asemanatoare cu coronarografia.

"Nu m-a durut absolut nimic, a durat exact 30 de minute." Intre spital si clinica particulara au fost, totusi, cateva diferente: "La Angiomed am stat singura in rezerva, cu televizor, aer conditionat, personal care se ocupa numai de mine. As fi preferat sa fac si dilatatia la Angiomed. Chiar daca te costa mai mult, pentru sanatate dai oricat.

In spital am stat cu mai multe persoane in camera, atentia asistentelor a fost, fireste, distribuita, am avut nevoie de plosca foarte des, pentru ca trebuia sa beau 2,5-3 litri de apa!" Interventia i-a salvat viata si i-a redat completa libertate de miscare. Urmeaza un tratament medicamentos timp de cateva luni, dar medicii i-au spus ca poate duce o viata absolut normala. Cateva zile mai tarziu, Ioana se pregatea din nou sa traverseze oceanul…

Sfatul medicului cardiolog
Rodica Niculescu, medic medicina generala competente de cardiologie, Spitalul Clinic de Urgenta Floreasca din Bucuresti si Clinica Angiomed.

Cand ne adresam medicului
Din nefericire, cei mai multi pacienti ajung la medic pentru prima oara abia atunci cand li se intampla ceva: au dureri in piept care urca la baza gatului, coboara pe mana stanga sau pe ambele brate, iradiaza in spate si au greutate la respiratie.

Simptomele pot aparea brusc sau repetat pe parcursul unei perioade scurte de timp, de intensitati dureroase diferite, fara sa fie influentate de miscare sau pozitie. Aceste tipuri de dureri aparute brusc sau legate de un efort exagerat pot face parte din tabloul simptomelor unui debut de infarct miocardic acut.

In ultimii ani, varsta aparitiei acestei boli este din ce in ce mai mica, adica media de varsta a coborat spre 40 de ani. Din pacate, nu varsta este cea care poate exclude un astfel de diagnostic, aceasta boala putand aparea si la 19-20 de ani, in conditii favorizante (stres, consum de droguri, fumat, nesomn).

Simptome asociate aterosclerozei
E bine sa consultam medicul si cand avem ameteli, ne pierdem cunostinta sau ne dam seama ca am devenit dezorientati in locuri sau situatii altadata familiare.

Ne adresam medicului cardiolog si atunci cand ne dor picioarele dupa 100-200 m de mers si avem o crampa musculara in gamba, care ne obliga sa ne oprim.

Boala de fond – raspunzatoare de aparitia infarctului miocardic acut, accidentului ischemic cerebral sau arteritei membrelor inferioare – este ateroscleroza, o boala care afecteaza si transforma calitatea peretilor vasculari prin remodelarea lor si prin aparitia ingustarilor importante in calea fluxului sanguin. Acestea nu permit hranirea inimii, creierului sau membrelor inferioare cu glucoza si oxigen.

Factori de risc
Printre factorii de risc in aparitia aterosclerozei si, implicit, a bolilor determinate de ea se numara fumatul, hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat, valorile mari ale colesterolului si trigliceridelor (grasimile din sange) si unii factori genetici, predispozitii pe care le mostenim.

Hipertensiunea arteriala reprezinta un factor de risc pentru bolile cardiace (angina pectorala, infarct miocardic, insuficienta cardiaca), accidente vasculare cerebrale, dementa si insuficienta renala. Hipertensiunea apare atunci cand vasele de sange se ingusteaza, ceea ce face ca circulatia sangelui sa fie dificila, determinand inima sa lucreze mai intens.

Factori favorizanti
Exista si factori favorizanti: emotiile excesive (pozitive sau negative), eforturile intense, neadaptate antrenamentului personal, consumul de droguri si stresul. De aceea, pacientii cu hipertensiune arteriala, diabet zaharat sau cei care au constatat prin analize ca au un nivel crescut al grasimilor in sange trebuie sa se adreseze periodic unui medic cardiolog, preventiv evenimentelor majore.

Consult anual cardiologic preventiv trebuie sa faca si persoanele cu factori favorizanti (stres, fumat, somn insuficient) si care au parinti cu diabet zaharat ori sunt cardiaci cunoscuti.

Cum se pune diagnosticul
Daca ai nedumeriri asupra simptomelor sau doresti un examen preventiv, atunci medicul cardiolog te poate ajuta cu recomandarea unor analize de laborator obligatorii, precum si a unor investigatii specifice bolii de diagnosticat.

Daca se pune problema aparitiei unei boli cardiace ischemice (angina pectorala, infarct miocardic), cardiologul va recomanda o ecocardiografie si eventual cateva teste specifice neinvazive: electrocardiograma, testul Holter pentru inregistrarea ritmului cardiac pe 24 ore; testul Holter pentru masurarea periodica a tensiunii arteriale in 24 ore, testul de efort (acesta se desfasoara pe un covor rulant sau bicicleta fixa si inregistreaza permanent aspectul electrocardiografic si periodic – valorile tensiunii arteriale la trepte de efort controlate).

In urma interpretarii rezultatelor acestor teste, medicul cardiolog poate decide tratamentul specific sau poate considera necesara efectuarea unui test invaziv, respectiv a unei arteriografii.

Arteriografia este metoda cea mai buna pentru evidentierea aspectului arterelor. Aceasta se realizeaza prin introducerea unei substante de contrast in artera si vizualizarea ei cu ajutorul razelor X.

In cazul investigarii arterelor de la inima (coronare), investigatia se numeste coronarografie. Interpretarea ei da posibilitatea alegerii metodei potrivite de tratament: medicamentos, interventional sau chirurgical.

Arteriografia este ideala ca metoda de diag-nostic si tratament si pentru pacientii cu accident vascular cerebral, si pentru cei cu arterita la membrele inferioare.

Prevenirea, cea mai buna metoda de tratament
– Lasa-te de fumat sau nu te apuca niciodata.
– Controleaza-ti valorile tensiunii arteriale si asigura-te ca acestea sunt in limite normale tot timpul (mai ales daca ai probleme cu greutatea, fumezi si esti genul sedentar). In cazul in care suferi de hipertensiune, nu neglija sa urmezi tratamentul indicat de medic.
– Fa miscare. Include exercitiile fizice in rutina ta zilnica. Activitatea fizica reduce tensiunea arteriala si fortifica muschiul inimii.

– Mananca sanatos. Dieta sanatoasa reduce riscul depunerilor "ucigase" (grasimi si calciu) pe artere, respectiv aparitia aterosclerozei, cu tot cortegiul ei de boli acute sau cronice.
– Invata sa te relaxezi. Stresul este unul dintre cel mai des incriminati factori de boala cardiaca. Ia-ti concediul de odihna indicat o data pe an, stai mai mult timp cu familia si prietenii, adopta diverse metode de relaxare, printre care si exercitiile yoga, dansul, un hobby, un sport practicat regulat etc.

Optiuni de tratament
– Terapia medicamentoasa a pacientilor cu afectari vasculare are particularitati pe care numai medicul cardiolog le poate stabili.

– Tratamentul interventional presupune efectuarea unei dilatari a arterelor care au ingustari importante in diametru, din cauza depunerii excesive de colesterol si calciu intre foitele arterei. In cazul arterelor coronare, ingustarea se manifesta ca angina pectorala, iar inchiderea unei artere este infarctul miocardic acut.

Pentru pastrarea diametrului arterei coronare afectate, medicul cardiolog interventionist introduce la locul ingustat o proteza endovasculara numita stent, care pastreaza vasul deschis (aceasta se realizeaza la fel de simplu ca si o arteriografie, printr-o punctie arteriala si cu ajutorul unui cateter special).
La nivelul arterelor carotide sau al celor de la membrele inferioare, individualizat, poate avea loc acelasi procedeu.

Riscurile arteriografiei
Arteriografia se realizeaza intr-o sala cu regim special, unde se utilizeaza aparate cu raze X si personal pregatit specific.

Ca orice metoda de investigatie invaziva, si aceasta presupune riscuri. Instrumentarul e alcatuit in principal din catetere de aproximativ 2 mm (cel mai des utilizate), care trebuie sa traverseze vasele deja afectate de boala aterosclerotica.

Aceste interventii pot duce la complicatii (cum sunt descrise in tratatele de specialitate): 1,6% probleme vasculare locale (echimoze, hematoame, fistula arterio-venoasa) si deces in 0,12 % dintre cazuri, in functie de gravitatea manifestarilor bolii.

De aceea, pacientul trebuie sa semnaleze medicului interventionist eventualele alergii la substanta de contrast sau la xilina (anestezicul utilizat in timpul interventiei) sau prezenta bolilor asociate. Dar riscurile sunt minime fata de beneficiul maxim al stabilirii unui diagnostic corect si foarte precis, ca si al celui mai indicat tratament, care iti poate salva viata.

Text: Mihaela Doina Radulescu

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2 3

Recomandari
Libertatea
Publicitate
Huff
VIVA!
Retete
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Sport si sanatate