Colesterol „bun” și colesterol „rău”: care sunt valorile normale?
:contrast(8):quality(75)/https://www.avantaje.ro/wp-content/uploads/2023/08/colesterol-2.jpg)
Colesterol „bun” și colesterol „rău”: care sunt valorile normale? Colesterolul este prietenul și, în același timp, dușmanul nostru. Prieten, pentru că este indispensabil bunei funcționări a organismului; dușman, pentru ca se depune pe arterele noastre, ajungând să le obtureze.
E important pentru sănătatea ta să știi ce este colesterolul, când devine periculos și cum îl poți menține între valori normale.
În ultimii 50 de ani, alimentația noastră s-a modificat foarte mult: mâncăm mai multă carne, grăsimi, dulciuri… în paralel, numărul și gravitatea maladiilor cardio-vasculare au crescut alarmant – aceste afecțiuni au devenit prima cauză de mortalitate în țările occidentale.
Ce legătură are colesterolul cu toate acestea? Nivelul crescut de colesterol în sânge stă la originea acestor boli. Iată de ce, în ultima vreme, se vorbește atât de mult despre el.
Știi care este nivelul colesterolului tău?
Este important să îți măsori periodic nivelul colesterolului, deoarece hipercolesterolemia nu doare și nu se manifestă în niciun fel. Nu o poți depista decât făcându-ți analizele de sânge (colesterol total, HDL-colesterol, trigliceride – din acestea trei se calculează LDL – colesterolul).
Este bine ca fiecare persoană să își cunoască nivelul colesterolului. Dacă la 20 – 25 de ani valoarea acestuia este normală, atunci nu este necesară repetarea analizelor decât o dată la 5 ani.
Valoarea normală a colesterolul total este în medie 180 mg/100 ml sânge.
Colesterolul LDL trebuie să fie mai mic sau egal cu valoarea 1,5 g/l, iar LDL trebuie să fie cel mult de 2 ori mai mare decat HDL
Cu cât HDL e mai mare, cu atât e mai scăzut riscul apariției unei maladii coronariene. Dacă valoarea colesterolului total depășește 3 g, este necesar să începi să îți modifici dieta.
Colesterol „bun” și colesterol „rău”
Ai auzit deseori vorbindu-se de colesterolul LDL și HDL, de colesterolul „rău” și cel „bun”, dar termenii îți sunt puțin neclari. Încercăm să-ți explicăm toate acestea. Înainte de toate, trebuie să știi că nu există două molecule diferite de colesterol, ci doar două moduri diferite în care acesta este transportat prin sânge.
Colesterolul „circulă” prin sânge „agățat” de lipoproteine. Lipoproteinele LDL (lipoproteine cu densitate mică), cele care îl transportă la celule, favorizează formarea plăcilor de aterom.
Lipoproteinele HDL (lipoproteine cu densitate mare) sunt benefice, căci ele recuperează surplusul de colesterol din celule și îl readuc la ficat, pentru a fi distrus.
Dacă o persoană produce prea multe proteine LDL, cele HDL nu vor putea face față sarcinilor, iar deșeurile se vor acumula puțin câte puțin în artere, ajungând, în final, să perturbe grav circulația sângelui și activitatea inimii.
Așadar, colesterolul LDL este cel „rău”, iar colesterolul HDL cel „bun”.
Alimente bogate în colesterol (mg/100g)
omletă – 350
caviar – 440
ficat gras – 380
unt – 250
maioneză – 165
pate de ficat de porc – 200
Alimente sărace în colesterol (mg/100g)
fructe și legume – 0
iaurt degresat – 1
lapte degresat – 2
supă de pui – 3
ulei vegetal – 1
Ce este colesterolul?
O substanță grasă, care se găsește în toate celulele organismului. De asemenea, este unul dintre constituienții esențiali ai membranelor celulare.
Este indispensabil fabricării anumitor hormoni, în special a celor sexuali și a cortizolului, dar și a vitaminei D, care este sintetizată de piele cu ajutorul razelor ultraviolete ale soarelui. El este transformat de ficat în acizii biliari, fără de care nu s-ar putea digera grăsimile.
Colesterolul este, așadar, indispensabil vieții, iar întrebarea nu este dacă este bine sau nu să îl avem, ci cum să evităm să îl avem în exces.
Organismul are nevoie de aproximativ 1,5 grame de colesterol pe zi, dar „aprovizionarea” nu se face numai prin alimentație. De fapt, doar o mică parte din „stocul” de colesterol al organismului (20 – 30%) provine din alimentație. Restul colesterolului este fabricat de organism, la nivelul ficatului.
De ce crește valoarea lui?
Colesterolul în exces se depune pe pereții arterelor, în special pe cele ale inimii. Sângele nu mai circulă bine și apare riscul unor boli grave: angină, infarct, accident vascular cerebral, etc. În privința colesterolului, suntem fiecare un unicat.
Cantitatea de colesterol pe care o produce fiecare organism depinde de mai mulți factori, unici la fiecare: ereditate, alimentația bogată în colesterol și grăsimi saturate, unele boli (renale, tiroidiene, diabet), tratamentul cu unele medicamente (unele contraceptive orale, diuretice, corticoizi etc.)
Atenție: Circa 20% din „stocul” de colesterol al organismului se află în creier – dacă această cantitate se diminuează, creierul nu mai funcționeaza bine.
Alimentația anti-colesterol
A te hrăni sănătos înseamnă să reduci nivelul colesterolului „rău” și, implicit, să diminuezi riscul bolilor cardio-vasculare.
Este bine să știi că grăsimile saturate pe care le consumi favorizează sinteza LDL: carne grasă, produse de patiserie, mezeluri, prăjituri etc. Așadar, încearcă să reduci consumul acestora, precum și a celor bogate în colesterol: gălbenuș de ou, unt, cereale, ficat și creier, produsele lactate integrale, micile crustacee.
Grăsimile nesaturate reduc nivelul colesterolului total și îl micșorează considerabil pe cel al colesterolului „rău”.
Le găsești în peștele gras (somon, hering), uleiuri vegetale, fructe uscate (nuci, alune, migdale).
În plus:
Încearcă să mănânci la fiecare masă fructe sau legume.
Ori de câte ori este posibil, folosește la gătit uleiurile vegetale.
Consumă lapte și produse lactate degresate (cu conținut de grăsimi de 0,5 – 1%).
Mănâncă mai puțin cașcaval, iar smântâna înlocuiește-o cu iaurt natural slab în calorii.
Încearcă să mănânci pește de 2 – 3 ori pe săptămână și cumpără numai carne slabă (îndepartează întotdeauna grăsimea și pielea de pe pui).
Nu mânca mai mult de 2 gălbenușuri pe săptămână (albuș poți mânca cât vrei).
Consumă carne și mezeluri slabe (de curcan și de pui sunt cele mai sănătoase).
Nu abuza de sare (crește tensiunea), de zahăr (ridică nivelul triglicerinei din sânge) și dulciuri (conțin adesea multe grăsimi).
Bea alcool numai la ocazii și renunță la țigări.
Străduiește-te să scapi de kilogramele în plus, care îți suprasolicită inima și arterele.
Pe scurt, alege dieta mediteraneană: puțină carne, mult pește, uleiuri vegetale și multe legume și fructe (mai ales mere).
Boală gravă declanșată de stres și anxietate
:contrast(8):quality(75)/https://www.avantaje.ro/wp-content/uploads/2026/06/salate-cu-proteine-pentru-slabit.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.avantaje.ro/wp-content/uploads/2026/06/irina-ponta-si-maria-ponta-la-ceremonie.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.avantaje.ro/wp-content/uploads/feed/images/17_a62fb59ca96721f3fc3002a5385f12e2.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.avantaje.ro/wp-content/uploads/2026/06/specialist-prof-dr-vlad-ciurea.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.avantaje.ro/wp-content/uploads/2026/06/bautura-bunicilor-compotul-din-fructe-de-vara.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.avantaje.ro/wp-content/uploads/2026/06/femeie-mananca-salata-de-legume.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.avantaje.ro/wp-content/uploads/2026/05/cristian-poalelungi-dr-foto-1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.avantaje.ro/wp-content/uploads/2026/05/omleta-spanac-la-micul-dejun.jpg)