Cancerul de sân. Semne care anunță instalarea bolii
:quality(75)/https://www.avantaje.ro/wp-content/uploads/2019/11/cancerul-de-san-semne.png)
Încă nu sunt disponibile date statistice actuale, din acest an, în ceea ce privește cancerul la sân în România. Însă GLOBOCAN (Global Cancer Observatory, platforma internaţională cu cele mai actualizate cifre despre cancer din lume) a publicat anul trecut date care ne privesc direct: în fiecare an sunt diagnosticate cu cancer de sân circa 9.600 de femei. Și circa 3.200 pierd bătălia cu el.
Cancerul de sân. Semne care anunță prezența afecțiunii
Cancerul de sân este cel mai frecvent cancer invaziv la femei. De asemenea, este și a doua cauză de deces prin cancer (la femei), după cel pulmonar. Recunoașterea și conștientizarea simptomelor este principalul scut de apărare, iar screeningul cea mai importantă armă de luptă.
Simptomul cel mai frecvent al cancerului la sân este apariția unui nodul sau a unei zone de țesut îngroșat, cu marginile neregulate. În unele cazuri, însă, tumorile pot fi moi și rotunjite. Dacă este sau nu vorba și de durere, acest lucru este discutabil: uneori da, alteori nu.
Însă absența durerii nu este un argument pentru a ignora modificarea sânilor și pentru a nu merge la medic în vederea efectuării unor investigații. Absolut orice modificare a lor este motiv pentru o vizită medicală. Alte simptome ale cancerului de sân mai sunt:
• Tumefierea totală sau parțială a sânului (mai ales când aceasta se manifestă pe o singură parte);
• O asimetrie a sânilor recent apărută;
• Iritație, încrețirea pielii (aspect de coajă de portocală);
• Iritație în jurul mamelonului cu aspect de coajă de portocală;
• Retracția pielii la nivelul unei zone a sânului;
• Retracția mamelonului spre interior;
• Secreții mamelonare apărute spontan la unul dintre sâni (incolore sau conținând sânge).
În principiu, nu doar modificările de aspect, cele vizibile, necesită investigații amănunțite ci și orice senzație de durere la nivelul mamelonului sau în zona axilei.
Referitor la această din urmă zonă, este de precizat că, uneori, cancerul de sân se răspândește la nivelul ganglionilor
limfatici, putând provoca o umflătură (nodul) chiar și în jurul claviculei. Estte un motiv de vizită în cabinetul medicului.
O autopalpare pe lună poate fi salvatoare
Este recomandat să îți autoexaminezi sânii în fiecare lună, în primele cinci zile după terminarea sângerării menstruale. În cazul celor care nu au sângerare menstruală (menopauză, sarcină, alăptare), se alege o zi din lună în care să se facă această inspecție.
Autoexaminarea se face fie la duș, fie în fața oglinzii. Se verifică aspectul sânilor din mai multe poziții: mâinile pe șolduri, pe lângă corp, ridicate deasupra capului. Sânii vor fi inspectați frontal și lateral. Se va urmări dacă a apărut o asimetrie de volum sau formă, tumefacții care să modifice relieful sânului sau pliurile lui naturale.
Ca și aspect al pielii, se va avea în atenție dacă există modificări ale culorii sau reliefului acesteia, dacă este prezent
aspectul de coajă de portocală, roșeața ori porțiuni cu vene vizibil dilatate. O atenție deosebită se va acorda areolelor și mameloanelor.
Modificările de formă și/sau culoare, ulcerațiile, retracția de mamelon sau scurgerile spontane de lichid sunt semnale de alarmă. După examinarea vizuală se procedează la palparea sânilor. Aceasta se realizează cu mâna
dreaptă pentru sânul stâng și cu mâna stângă pentru sânul drept, folosindu-se trei degete (arătător, mijlociu și inelar), ușor depărtate între ele.
La început se aplică o presiune ușoară, superficială, apoi una medie, și în final una fermă (pentru țesuturile profunde). Mișcările trebuie să fie blânde, iar degetele să nu piardă contactul cu sânul. Examinarea se repetă de 2-3 ori la fiecare sân, cu o presiune din ce în ce mai puternică. A doua modalitate de examinare este prin mișcări verticale, de sus în jos, de la claviculă până la coaste și de la stern până la marginea laterală a sânului.
O tumefacție nou apărută, o durere la nivelul uneia mai vechi sau o scurgere din mamelon reprezintă semnale de alarmă. Autopalparea mai include și inspecția axilei, pentru a identifica o posibilă tumefacție apărută.
În final, se va palpa areola mamelonară și se va aplica o ușoară presiune asupra acesteia, iar mamelonul va fi cuprins între degete, încercându-se obținerea unei posibile scurgeri. O tumefacție apărută la nivelul axilei, modificările mamelonului (eroziune, retracție, tumefacție) și scurgerea mamelonară reprezintă motive de a te adresa medicului pentru un control.
Citește și
EXCLUSIV AVANTAJE Dr. Cristian Gabriel Viișoreanu, medicul care salvează femeile de la moarte
Foto: shutterstock