Cancerul de col uterin – depistarea precoce salveaza vieti

Cancerul de col uterin este a doua forma de cancer ca frecventa globala la femei, dupa neoplasmul de san, dar primul ca agresivitate, intrucat el ataca la varste mult mai tinere. Depistat la timp, are mari sanse de vindecare. Invata din experienta unui cuplu care a iesit invingator din aceasta incercare.

SUPRAVIETUITOAREA – “Sotul meu m-a sprijinit tot timpul si a fost alaturi de mine”
Carmen Mihai, 44 de ani, economist, patroana unui salon de coafura. Este casatorita si nu are copii.
“Totul a inceput pe la sfarsitul lunii august 2003, cand am observat ca sangerez dupa un contact sexual. Nu foarte tare, cateva picaturi.
 
La inceput, m-am gandit ca poate e sange menstrual, ca sunt aproape de perioada de menstruatie, dar m-am programat la un control de rutina. Pe 5-6 septembrie, am fost la medicul ginecolog, care mi-a spus ca ceva nu e in regula, ca exista o sangerare pe col. Mi-a recomandat sa fac o colposcopie, un test Papanicolau si biopsie.
Toate au confirmat diagnosticul: cancer in prima faza. M-au trimis direct la operatie. Am fost programata pe 30 octombrie. Inainte de operatie, dr. Peltecu (Spitalul Filantropia) mi-a spus ca taietura va fi verticala.
 
Nu stiam ce se va intampla, dar i-am spus ca vreau o taietura orizontala, pentru ca imi place sa port lucruri moderne si nu vreau ca cicatricea sa se vada.
El a spus ca trebuie sa-mi scoata tot (uter, trompe, ovare) si ca cicatricea va fi verticala. Cand eram pe masa de operatie, s-a razgandit. Eram slaba, aveam muschii bine lucrati (am facut fitness si sport o perioada). Interventia chirugicala a durat vreo patru-cinci ore si a fost un succes.
Mi-am revenit foarte rapid. Sora si sotul meu au stat tot timpul langa mine.
A doua zi m-am dat jos din pat si am coborat scarile, sa iau putin aer. A treia zi m-am externat. Acum nu se mai cunoaste absolut nimic, parca nici nu as fi fost operata. Dupa operatie am tinut putin regim trei saptamani (nu am avut voie sa mananc carne, ci numai supe, iaurturi). Am slabit vreo cinci kilograme. Dupa operatie mi-au recomandat radioterapie, dar eu am refuzat, am spus ca prefer sa ma pun singura pe picioare.

Am stat o perioada acasa, apoi sotul meu mi-a facut un cadou: salonul de coafura pe care mi-l doream de multa vreme. Stau in fiecare zi acolo, de la ora 8 dimineata pana la 8 seara, iar uneori chiar mai mult. Am patru angajati, iar activitatea imi place foarte mult si ma face sa uit prin ce am trecut.

Inainte, eram foarte obosita, aveam uneori perioade in care simteam ca nu ma pot tine pe picioare. De la operatie, nu mai am absolut nimic si am o pofta de munca si de viata cum nu am mai avut. Sotul meu m-a sprijinit incontinuu si a fost alaturi de mine. Cand m-am intors de la spital, am gasit acasa parfumul preferat, curatenie, totul schimbat… M-a ajutat enorm. El a fost primul care a aflat ce boala am si a fost alaturi de mine tot timpul.”

SOTUL – “Nu m-am gandit ca ni se poate intampla tocmai noua…”
Constantin Mihai, 43 de ani, inginer, doreste sa isi deschida propria afacere. “Eram la serviciu cand am primit vestea teribila. Sotia mea mi-a spus la telefon, dar pe moment nu am realizat ce se intampla… Primul gand a fost ca diagnosticul este eronat si ca nu ni se poate intampla tocmai noua acest lucru.
 
Nu-mi venea sa cred! Dupa doua saptamani, am avut rezultatul biopsiei si certitudinea diagnosticului. Nu stiu daca pot sa reproduc in cuvinte starea sufleteasca… Nu am putut sa discut cu nimeni problema noastra.
Parintii aveau si ei probleme de sanatate si am considerat ca e mai bine sa o trecem sub tacere pana cand aveam o rezolvare. Am inteles ca singura solutie era interventia chirurgicala. Desi medicii m-au asigurat ca totul o sa fie bine, problema mea atunci era ca nu cumva, in momentul deschiderii, sa se descopere ceva nedepistat de aparate, ceva chiar mai grav, care ar fi facut tot efortul nostru zadarnic.
Dupa operatie, ne-am reluat viata, din toate punctele de vedere (social, sexual, familial). Toate lucrurile au mers spre bine si am trecut impreuna hopul asta, care nu a fost usor.
Salonul de coafura? Am considerat ca este pentru ea implinirea unui vis, care o va sustine in continuare. Nu mi-a fost greu sa o sprijin – e mai simplu atunci cand iubesti si totul iti vine din suflet.”

 

E BINE SA STII…

  • Efectuarea anuala a unui examen citologic vaginal (test PAP) reduce aproape la zero posibilitatea ca o simpla leziune sa se transforme in cancer de col uterin.
  • Recoltarea nu este dureroasa si dureaza cateva secunde. Cere ginecologului tau sau medicului de familie sa te indrume pentru efectuarea periodica a acestui examen.

IN ROMANIA
Incidenta maxima a bolii este la 52 de ani, iar distributia cazurilor are doua varfuri: intre 35-38 de ani, respectiv 60-64 ani. Varsta medie de aparitie este mai mica decat la neoplasmul de san.
Conform datelor furnizate de Ministerul Sanatatii, anul trecut, in Romania, cancerul de col uterin a ucis aproape 1.900 de femei. Dintre acestea, cele mai multe aveau varste cuprinse intre 45 si 54 de ani. Efectele acestei boli sunt cu atat mai grave, cu cat apar la varste tinere: in grupa de varsta 25-34 de ani s-au inregistrat, tot in 2003, 62 cazuri de deces prin cancer de col uterin (aproape dublul celor cauzate de tumori maligne ale sanului).
Ministerul Sanatatii va elabora un plan national de scadere a mortalitatii cauzate de cancerul de col. In cadrul acestuia, toate femeile intre 25 si 60 de ani vor fi testate gratuit, pentru depistarea precoce a bolii. 

Factori de risc

  • Numar mare de parteneri sexuali
  • Inceperea vietii sexuale la o varsta precoce
  • Boli cu transmitere sexuala
  • Fumat
  • Numar mare de nasteri sau de avorturi

Factori de protectie

  • Consum crescut de betacaroten, vitamina C, vitamina A
  • Folosirea prezervativului
  • Evitarea fumatului
  • Respectarea planificarii familiale, pentru evitarea sarcinilor nedorite
  • Efectuarea anuala a examenului citologic cervico-vaginal (test PAP)

 

Medicul – "Daca este depistat la timp, cancerul de col are foarte mari sanse de vindecare"

Dr. Ruxandra Dumitrescu, medic primar obstetrica-ginecologie la Centrul Medical SAPIENS MEDICAL CENTER din Bucuresti.

Simptome
Cel mai frecvent simptom pentru care femeia se prezinta la medic este sangerarea vaginala, care apare in special dupa contactul sexual. In stadiile avansate, femeia prezinta secretii vaginale cu miros fetid, scadere marcata a greutatii corporale, tulburari ale functiei urinare.
Anatomia colului uterin are anumite particularitati care explica mecanismul de aparitie a neoplasmului cervical. Cervixul este alcatuit din doua tipuri de epitelii: cilindric si scuamos.
 
Zona in care acestea se intalnesc se numeste jonctiunea scuamo-cilindrica si reprezinta o zona dinamica, care se modifica in functie de varsta femeii (pubertate, sarcina, menopauza), fiind hormono dependenta. Aceasta zona este extrem de sensibila la modificarile patologice si necesita examinare atenta in cadrul analizelor.
Important! Posibila dezvoltare a unui cancer poate fi depistata prin prezenta de leziuni precursoare precoce, numite displazii cervicale. Precocitatea depistarii acestor leziuni este cheia succesului in tratamentul neoplaziei cervicale.
 
Diagnostic
Diagnosticul precoce al modificarilor precanceroase si al cancerului cervical se stabileste pe baza examenului citologic vaginal (testul Babes-Papanicolau, cum este cunoscut de populatia feminina). Recoltarea se face anual, la toate femeile cu viata sexuala activa.
Prelevarea se efectueaza dupa 24 de ore de abstinenta sexuala si 48 de ore de la ultima spalatura vaginala. Periuta Ayre (de recoltare) recolteaza din endocol, exocol si zona de jonctiune scuamo-cilindrica.
 
Recoltarea incorecta duce la vicii ale acuratetii rezultatului, de aceea am insistat asupra tehnicii. Lipsa recoltarii din zona de jonctiune poate omite o leziune precanceroasa (displazia), care apare cel mai frecvent in aria de transformare scuamo-cilindrica.

Clasificarea moderna a rezultatelor examenului citologic se face in sistemul Bethesda, stabilindu-se prezenta unei leziuni precanceroase de diferite grade evolutive, pana la cancer invaziv.

De asemenea, citologia cervicala certifica prezenta unor infectii cunoscute ca factori oncogenici (chlamidia, herpes virus simplex). Papilomavirus (HPV) a fost depistat in toate gradele de neoplazie cervicala, fiind cel mai important factor de risc. Exista mai multe tulpini de HPV, insa doar unele dintre ele sunt cu risc crescut oncogenic: serotipurile 16, 18, 45, 56.

Urmatoarea etapa de diagnostic la persoanele cu citologie modificata (patologica) este colposcopia, urmata de examen biopsic (daca este nevoie). Colposcopia reprezinta examinarea cervixului cu un aparat optic special.

Aparitia unor zone suspecte necesita prelevarea de tesut si examen anatomo-patologic. Rezultatul biopsiei stabileste diagnosticul de certitudine, celelalte etape preliminare (citologie, colposcopie), formuleaza doar «suspiciunea» de cancer de col uterin.

Diagnosticul de stadiu al cancerului de col – de la gravitate mica (stadiul 0) la maxima (stadiul IV) – se stabileste pe baza examenului clinic (tuseu vaginal si rectal) si, uneori, asociat cu ecografie abdominala, tomografie, rezonanta magnetica nucleara (RMN), limfangiografie.

Leziunile precanceroase se caracterizeaza prin limitarea bolii la celulele colului, in timp ce neoplasmul de col, inca din stadiul I, prezinta diseminare prin invazie directa (la corpul uterin sau vagin) sau pe cale limfatica, sangvina.

Tratament
Tratamentul displaziilor este localizat in regiunea colului si este efectuat de ginecolog. Se practica excizia leziunilor prin crioterapie, electrorezectie cu ansa sau, in cazuri avansate, prin conizatie (tesutul prelevat poate fi analizat si anatomo-patologic in intregime). In displazii, tratamentul se adreseaza leziunii, care este strict localizata si, astfel, este complet vindecata.

Se recomanda control genital si citologic la fiecare sase luni. In cancerul de col uterin (cu diseminare «la distanta» de cervix), tratamentul este chirurgical si radioterapic. In timp ce iradierea este utila in toate stadiile bolii, chirurgia, ca metoda unica, se practica doar in stadiile simple ale bolii (I si II).

Procedeul chirurgical cel mai util este histerectomia totala cu limfadenectomie (extirpare uter, ovare, ganglioni limfatici pelerini). Radioterapia cuprinde combinatia dintre iradierea externa (pentru ganglionii limfatici) si iradierea intracavitara (sursa de raze se aplica in vagin, pentru tumora primara).

Complicatiile tratamentului chirurgical depind de stadiul clinic al cancerului, fiind mai frecvente in stadiile avansate. Radioterapia este urmata de modificari ale rectului si vezicii urinare, care sufera iradiere concomitenta cand sursa este in vagin. 

CANCERUL DE COL – CIFRE ALARMANTE

  • Agentia Internationala pentru Cercetare in domeniul Cancerului (AICC) si Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) arata ca, in Romania, rata deceselor cauzate de cancerul de col este printre cele mai ridicate din lume. Datele furnizate plaseaza tara noastra pe locul al doilea in Europa, cu 38,98 decesela 100.000 locuitori, in anul 2000.
  • In Romania, 83% dintre femeile aflate la varsta reproducerii nu au fost testate niciodata pentru depistarea cancerului de col, in timp ce 38% dintre femeile active sexual nu au auzit niciodata de acest examen medical.
  • In ultimii ani, in Romania, rata mortalitatii prin cancer de col aproape s-a dublat (a crescut cu 14%) fata de cea produsa de cancer in general (toate tipurile), care a crescut cu 9%.
  • OMS arata ca rata mortalitatii poate fi redusa substantial. Astfel s-a intamplat in tarile nordice, unde programele pentru depistarea cancerului de col uterin cu ajutorul examenului citologic, intiate in anii ’60, au dus la reducerea ratei mortalitatii cu aproximativ 60%. Precocitatea depistarii lui reprezinta cheia succesului in tratament. 

ADRESE UTILE
Pentru mai multe informatii sau programari, suna la telefon 0724/50.00.20 sau scrie pe adresa de e-mail a Centrului Medical Sapiens Medical Center: [email protected]
Datele au fost furnizate de JSI Research & Training Institute, in cadrul programului national pentru depistarea cancerului de col, in colaborare cu Ministerul Sanatatii. Mai multe informatii privind acest program poti obtine la Ministerul Sanatatii sau la JSI Romania, tel. 021/210. 20.77 (Bucuresti) sau 0264/15.40.53 (Cluj).

Text: Mihaela Doina Radulescu

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2

Urmărește-ne pe Google News
Recomandari
substantial.ro
Publicitate
CSID
Kudika
Descopera.ro
Unica.ro
Retete
Baby
Life.ro
Doctorul Zilei
VIVA!
ELLE
Diva Hair
Sfatul medicului
Sfatul parintilor
TV Mania
Shtiu.ro
Trending news
Mai multe din Sport si sanatate