Boli mostenite de la parinti

Boli mostenite de la parinti

Ai acelasi fel de par ca al mamei tale si chiar aceeasi masura la pantofi? Din pacate, impreuna cu trasaturile fizice si cele de caracter, multe probleme de sanatate grave pot fi transmise genetic, din generatie in generatie…

Anumite afectiuni, cum ar fi bolile de inima sau depresia, se transmit in familie; unul din zece cancere este rezultatul unor "mosteniri" ereditare, spun studiile de specialitate.

Regula de transmitere a acestor maladii functioneaza dupa principiul "cu cat este mai apropiata relatia de rudenie, cu a-tat riscul este mai mare".

Cu cat mai curand un membru al familiei dezvolta a anumita afectiune, cu atat mai mare este indiciul ca aceasta este transmisa ereditar. Daca stii ca exista un anumit risc, este bine sa afli de existenta lui cat mai curand cu putinta.
Descoperirea istoricului medical al mamei tale (si al altor rude apropiate biologic) poate fi vitala pentru tine.

Istoricul medical al mamei tale (precum si cel al altor rude apropiate) poate fi cheia potrivita pentru a descifra viitorul sanatatii tale.

"Bunica mea avea osteoporoza si, intrucat fusesem tratata cu steroizi impotriva astmului in copilarie, mama a tinut neaparat sa verific daca aceasta afectiune nu m-a atins si pe mine", povesteste Maria. "Vazuse la televizor ca steroizii pot avea si efecte neplacute asupra oaselor si, tinand cont de istoricul nostru medical, s-a temut ca pot prezenta un risc crescut".

Maria si mama ei si-au facut programare pentru testarea densitatii osoase (densitometrie), test care verifica, in esenta, soliditatea oaselor. "Pretul nu a fost piperat, dar, chiar daca ar fi fost, consider ca erau bani cheltuiti cu cap.

 

Aveam 29 de ani cand l-am facut. Cei de la clinica au considerat ca eram prea tanara pentru o asemenea masuratoare (nu exista, credeau ei, nici un risc), dar am insistat sa fiu supusa testului", povesteste Maria.

"Mama a fost bine, desi i s-a spus ca va avea nevoie de monitorizare, din pricina istoricului de osteoporoza din familie. Spre surprinderea mea, testul a relevat faptul ca aveam osatura unei femei in varsta. Si eu, care o vazusem pe bunica cum se cocarjase si devenise tot mai lipsita de putere inainte sa moara…

Clinica la care a facut testul a transmis rezultatele medicului de familie al Mariei, care a trimis-o la reumatolog. "El mi-a dat o sansa", explica Maria. "Da, aveam oase fragile si un risc crescut de fracturi, dar nu era totul pierdut. Era posibil sa pot scapa de anumite probleme.

M-a sfatuit sa fac exercitii fizice, cum ar fi plimbarile si sariturile, si sa-mi controlez greutatea; mi-a prescris medicamente care sa adauge un strat protector oaselor mele, precum si doze mari de suplimente de calciu cu vitamina D (vitamina D ajuta calciul sa se asimileze in organism)."

Timp de patru ani, la fiecare doua luni, Maria a fost la analize si, desi stilul de viata si medicatia i-au adus schimbari, schimbarile in ceea ce priveste starea oaselor ei sunt mici. "Trebuie sa fiu atenta", recunoaste ea. "Nu pot, de exemplu, sa merg la schi, dar pot sa duc o viata perfect normala. Iar pentru ca stiu ca am osteoporoza, pot lua masuri care sa tina evolutia bolii sub control si chiar sa aduc anumite imbunatatiri starii mele de sanatate."

Ce trebuie sa stii. Osteoporoza afecteaza una din trei femei. Densitatea osoasa este mostenita in proportie de 70% si doar 30% este rezultatul stilului de viata, considera medicii reumatologi. De aceea, femeile cu istoric familial de osteoporoza sunt de doua ori mai predispuse sa o dezvolte.

Afla din timp. Daca iti e teama ca ai putea prezenta acest risc, mergi cat mai repede la medicul de familie, care iti va da trimitere spre un cabinet de specialitate. Un test de verificare a densitatii osoase iti va arata cat de fragile (sau nu) sunt oasele tale.

Micsoreaza riscurile
– Lasa-te de fumat si redu consumul de alcool.
– Mananca multe alimente bogate in calciu.
– Fii activa. Invata exercitiile care ajuta la intarirea oaselor – alergarea, tenisul si aerobicul – si, cel putin de doua ori pe saptamana, fa orice tip de miscare care iti poate intari organismul.

Sa ramanem in familie
– Femeile sunt de 11 ori mai predispuse sa se imbolnaveasca de anorexie daca sora sau mama lor a avut aceasta boala.
– Jumatate dintre cei care sufera de rinita alergica au membri in familie care sunt afectati de aceasta boala.
– Verifica si istoricul medical al tatalui tau.

Cercetatorii suedezi au descoperit ca ai sanse de 300% sa devii alcoolic daca tatal tau suferea de aceasta maladie.

Alte intrebari pe care i le vei pune mamei
Exista cazuri de infarct sau de boli de inima in familie?
De ce? "Daca un parinte sau un frate sufera de o boala coronariana la o varsta tanara (sub 65 ani femeile si 55 ani barbatii), si tu te afli in zona de risc?, considera Alison Show, medic cardiolog la Fundatia Britanica pentru Studiul Inimii. Cercetarile demonstreaza ca, daca ai un parinte care sufera de hipertensiune arteriala sansele tale de a avea aceeasi afectiune se dubleaza.

De asemenea, unii oameni manifesta o predispozitie genetica spre atacuri de cord. Dar, conform The Stroke Association, factori precum fumatul si hipertensiunea sunt importanti in aceeasi masura. Iar daca unul dintre parinti are hiperlipidemie (o afectiune genetica care creste nivelul de colesterol in sange), exista un risc de 50% sanse sa o mostenesti.

 

Afla din timp
Daca ai impresia ca ai "preluat" si tu hipertensiunea sau nivelul crescut al colesterolului, mergi la medicul de familie si testeaza acesti parametri. In functie de rezultate, poti fi monitorizata si, daca este cazul, supusa unor tratamente adecvate.

Micsoreaza riscurile
Stilul de viata nesanatos este transmis din generatie in generatie. Asadar, desi au existat bol-navi de inima in familie, poti reduce semnificativ riscurile daca:

– renunti la fumat – acest obicei iti slabeste vasele sangvine, dubland riscul de infarct.
– limitezi aportul de lactate grase, de carne rosie, de sare si de alte tipuri de grasimi nesanatoase (cum ar fi uleiul de gatit si margarina) si alegi sa mananci cereale integrale, fructe si legume – foarte bogate in fibre -, care te ajuta sa elimini colesterolul.

– iti rezervi timp pentru a face exercitii fizice cel putin 30 minute pe zi, de patru ori pe saptamana. Persoanele sedentare sunt de doua ori mai predispuse la afectiuni coronariene decat persoanele active;

– iei suplimente nutritive, care sa-ti pastreze inima in forma; produsele care contin ulei de peste si usturoi sunt foarte recomandate.

Cand a ajuns la menopauza?
De ce? Varsta medie la care femeile intra la menopauza este de 51 ani. Cu toate acestea, una din 20 de femei atinge acest prag mai devreme: intre 40 si 44 ani.

Studii realizate la Universitatea Medicala Centrala din Utrecht (Olanda) au demonstrat ca momentul la care femeile ajung la menopauza este determinat in proportie de 70 pana la 87% de ereditate. Deci, daca mama ta a ajuns mai devreme la menopauza, sansele tale de a fi in aceeasi situatie sunt destul de mari.

Afla din timp
Daca te preocupa acest subiect, discuta cu medicul tau posibilitatea de a-ti testa nivelul hormonal, ca sa afli daca acesta se afla in descrestere.

Micsoreaza riscurile
– Renunta la fumat – cauzeaza moartea ovulelor, aducandu-te la menopauza mai devreme decat ar trebui.
– Nivelul crescut de stres este pus, de asemenea, in legatura cu menopauza timpurie, asa ca ai nevoie de multe momente de relaxare.
– Daca iti doresti copii, nu astepta prea mult: fertilitatea scade pe masura ce te apropii de menopauza.

Cate dintre rudele tale au avut cancer si la ce varsta?
Cancer de san
De ce? Statisticile arata ca femeile care sunt susceptibile din punct de vedere genetic reprezinta intre 5 si 10% din cazurile depistate cu cancer de san. Nu e nevoie sa intri in panica daca matusa ta de 60 ani a fost diagnosticata cu cancer la san. O mutatie genetica poate fi prezenta doar daca exista un istoric familial de cancer de san sau ovarian la membri cu varste sub 40 de ani.

Afla din timp
Daca ai doua rude – o bunica, mama sau o matusa si o sora care au suferit de cancer de san la varste tinere, cere-i medicului de familie sa te trimita la un specialist, ca sa faci testele necesare.

Micsoreaza riscurile
– Studiile arata ca, daca esti activa si faci multa miscare, poti sa reduci riscul de cancer de san cu pana la 30-40%.
– Alaptarea la san reduce riscul de cancer de san (desi expertii nu sunt siguri de acest lucru); s-ar putea datora faptului ca previne ovulatia sau pentru ca modifica celulele mamare, facandu-le mai rezistente la atacul cancerigen.
– Studiile au demonstrat ca exista o legatura clara intre consumul de alcool si riscul de cancer de san. Un pahar cu alcool pe zi, baut in mod regulat, creste riscul de cancer de san cu pana la 6%. Orice pahar in plus, zilnic, mareste procentul de risc cu inca 6%.

Cancerul intestinal
De ce? La circa 15% dintre cei cu istoric de cancer de intestin in familie, care au avut o ruda apropiata suferinda de cancer de acest tip, aproape ca se dubleaza riscul de a fi afectati de aceeasi boala.

Afla din timp
Daca ti se pare ca te afli in situatie de risc, cere-i medicului de familie sa te trimita la investigatii suplimentare. O colonoscopie poate detecta anumite formati-uni sau chiar cancerul de intestin intr-un stadiu incipient.

Micsoreaza riscurile
– Mananca cinci fructe sau legume pe zi. Expertii considera ca, dupa renuntarea la fumat, aceasta este cea de-a doua strategie cu efecte vizibile impotriva contractarii cancerului.
– Opteaza pentru mancaruri bogate in fibre; constipatia poate creste riscul de cancer intestinal.

– Practicarea, in mod regulat, a exercitiilor fizice poate reduce cu pana la 50% riscurile.
– Nu te jena sa verifici starea scaunului. Simptomele cancerului includ sange in scaun, alternanta permanenta diaree-constipatie, o scadere inexplicabila in greutate sau dureri abdominale.
– Un aport crescut de carne rosie – mai ales prelucrata – mareste riscul de a dezvolta aceasta afectiune.

Mama sau tatal tau a suferit de depresie?
De ce? Dovezile sunt clare: depresia se mosteneste. De fapt, copiii cu parinti depresivi sunt de trei ori mai predispusi sa devina, si ei, pacienti ai cabinetelor psihiatrice.

Afla din timp
Observa simptomele. Nu ezita sa ceri psihologului sa-ti faca testul Goldberg, daca vrei sa fii sigura.

Micsoreaza riscurile
– Spune intotdeauna ceea ce simti, exprima-ti sentimentele.
– Studiile arata ca exercitiile fizice moderate sunt extrem de eficace in combaterea depresiilor usoare. Acestea elibereaza "hormonii fericirii" si te ajuta sa dormi mai bine.
– Programeaza-te la medicul de familie daca simptomele persista. Tratamentul potrivit include antidepresive si terapii alternative, cum ar fi acupunctura si homeopatia.

Cum au fost nasterile si sarcinile pe care le-a avut?
De ce? Un pelvis stramt, preeclampsia si diabetul gestational sunt ereditare. De asemenea, studiile demonstreaza ca femeile au o predispozitie genetica spre boala varicoasa in tipul sarcinii, datorate modificarilor hormonale.

Afla din timp
Intreab-o pe mama ta despre sarcinile si nasterile ei. A nascut repede sau greu? A avut nasteri normale? A suferit de hipertensiune sau a dezvoltat diabet in timpul sarcinilor?

Micsoreaza riscurile
– Daca sarcinile mamei tale au fost insotite de boala varicoasa, poarta ciorapi medicinali in timpul graviditatii.
– In timpul sarcinii, mergi de cate ori e nevoie la medic; cresterea tensiunii, proteinele din urina si balonarile sunt semnale de alarma pentru preeclampsie, iar cresterea excesiva in greutate si zaharul din urina semnaleaza un diabet gestational.

Daca esti ingrijorata, adreseaza-te medicului de familie, care va afla istoricul medical al familiei si iti va de trimitere pentru investigatii suplimentare.

Cand nu o mai poti intreba pe mama
– Nu mai e printre voi. Poti cere medicului de familie fisele medicale ale parintilor tai. De asemenea, nu ezita sa ceri cat mai multe detalii de la rudele lor inca in viata – ti-ar putea fi de mare ajutor.

– Esti adoptata.Ai dreptul sa contactezi agentia sau institutia care a intermediat adoptia pentru a afla doar continutul dosarului medical al mamei tale biologice, fara a i se dezvalui identitatea.

– Esti nascuta prin inseminare artificiala.Parintii tai ar putea sa aiba dosarul medical al donatorului de sperma sau poti cauta chiar tu aceste informatii la agentia care a intermediat procedura.

Text: Valentina Vuxanovici

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2 3

Recomandari
Libertatea
Publicitate
Huff
VIVA!
Retete
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Sport si sanatate