Analizeaza-te din cap pana-n picioare!

Analizeaza-te din cap pana-n picioare!

La ce sa te astepti
Controlul de rutina se face de catre medicul de familie sau de un medic de medicina interna.

Inainte de a incepe examinarea fizica, medicul va dori sa afle daca te supara ceva in acel moment; ce boli ai mai avut, ce tratament urmezi si ce boli sunt intalnite mai frecvent in familia ta. Iti vor fi masurate: greutatea corporala, inaltimea, pulsul si tensiunea arteriala, dupa care vor fi examinate principalele aparate si sisteme (aparatul cardiovascular, aparatul respirator, aparatul digestiv, aparatul genito-urinar, sistemul nervos).

Ne vom referi, in randurile urmatoare, in special la persoanele care nu prezinta nici un fel de simptome suparatoare, dar care trebuie totusi sa-si faca analizele de rutina la un anumit interval de timp.

Trebuie sa merg la medic in fiecare an?

Daca nu te supara nimic, nu. Persoanele cu varsta cuprinsa intre 20 si 30 de ani, fara simptome ingrijoratoare, pot face analizele de rutina o data la 2-5 ani. O alta regula sugereaza ca persoanele intre 20 si 29 de ani sa se supuna unui control de rutina de doua ori in aceasta perioada, cele intre 30 si 39 de ani, de trei ori in acest interval, iar cele cu varsta intre 40 si 49 de ani, de patru ori. Dupa 50 de ani se recomanda control anual, insa cel mai bine ar fi sa urmezi sfatul medicului.

Radiografiile

Radiografia pulmonara

Aceasta investigatie se face in scopul diagnosticarii anumitor afectiuni pleuro-pulmonare, de obicei, cand exista anumite simptome specifice (tuse, greutate in respiratie, durere etc.).

Cum se face? Un flux de raze X traverseaza toracele, fiind absorbit in mod diferit de tesuturi. Razele care reusesc sa treaca vor fi inregistrate de o placa fotografica (mai nou – digital).
Riscurile neefectuarii: Afectiunile pleuro-pulmonare sunt extrem de variate, fiecare comportand riscuri specifice in functie de tipul si gravitatea bolii respective.
Radiografiile sunt strict interzise femeilor aflate in primul trimestru de sarcina.

Mamografía

Este o radiografie ce poate semnala cancerul de san – situat pe locul II in randul cancerelor genito-mamare la noi in tara. Acest cancer are o frecventa de aparitie maxima intre 45 si 49 de ani (in premenopauza) si “un varf” intre 60 si 65 de ani (in postmenopauza).
In aparitia cancerului de san sunt incriminati mai multi factori favorizanti: ereditatea, menstruatia precoce si menopauza tardiva (peste 52 de ani), lipsa sarcinilor sau prima sarcina dupa 30 de ani, anumite tulburari endocrine (hipertiroidia si excesul de hormoni estrogeni), folosirea anticonceptionalelor orale pe perioade mari de timp (mai mult de 10 ani) inainte de prima sarcina, obezitatea, iradierea (mai ales inainte de 30 de ani), expunerea sanilor la radiatiile ultraviolete (mai ales cei cu mastopatie benigna), traumatismele mamare, dieta bogata in grasimi si dulciuri rafinate, consumul de alcool etc.

Cum se face? Principiul este similar cu al radiografiei pulmonare, numai ca de aceasta data razele X vor avea drept tinta glanda mamara.
Riscurile neefectuarii: Cancerul de san nedescoperit la timp este extrem de greu de vindecat.

Principalele teste de sange

Determinarea cantitatii de fier din sange

Este o analiza ce poate depista carenta de fier, mai ales la femei. S-a constatat ca 20% dintre femei prezinta o deficienta de fier si 10% au anemie feripriva. La barbati, incidenta este mai mica: doar 4,5% au carenta de fier si 1,5% au anemie feripriva. Cauza cea mai importanta care duce la instalarea unei deficiente a fierului in organism o reprezinta sangerarea: la femei, cea menstruala este pe primul loc, iar la barbati, cea gastro-intestinala (din cauza unui ulcer sau a unei tumori).

Cum se face? Ti se va recolta o proba de sange, in orice moment al zilei.
Riscurile neefectuarii: Deficienta de fier netratata se accentueaza in timp, duce la aparitia anemiei feriprive. Te vei simti mai obosita, iritata, poti avea dureri de cap, ameteli, palpitatii etc.

Masurarea colesterolului total si a fractiunilor sale

Este analiza de sange ce indica daca ai sau nu hipercolesterolemie (cantitate crescuta de colesterol total in sange: peste 240 mg/dl).

Cum se face? Ti se va recolta o proba de sange, dimineata, pe nemancate.
Riscurile neefectuarii: Hipercolesterolemia, impreuna cu un HDL (colesterolul "bun") scazut (sub 40 mg/dl) constituie un factor de risc major pentru bolile cardiovasculare. Persoanele supraponderale sunt mai expuse sa aiba hipercolesterolemie. Daca te simti cu musca pe caciula, fa-ti analizele si umbla putin la dieta: e suficient pentru inceput sa scazi cca 300-500 de kilocalorii din necesarul zilnic, sa reduci alcoolul, fumatul si sa faci mai multa miscare.

Glicemia

Este o analiza care masoara cantitatea de glucoza din sange. O valoare crescuta a glicemiei (valorile normale fiind situate intre 90 si 120 mg/dl), poate semnala un diabet zaharat. Este important sa se determine glicemia la toate femeile insarcinate, intrucat aproximativ 2-3% dintre viitoarele mamici (care nu aveau diabet inainte de sarcina) fac diabet de sarcina (gestational). In majoritatea cazurilor, nivelul glicemiei revine la normal la cateva saptamani dupa nastere, existand totusi riscul de a face diabet zaharat 5-15 ani mai tarziu.

Cum se face? Ti se va recolta o proba de sange, dimineata – pe nemancate.
Riscurile neefectuarii: Trebuie sa stii ca exista doua tipuri de diabet: tipul I (insulino-dependent) si tipul II (insulino-independent).

Primul tip apare, de obicei, la persoanele sub 25 de ani, in aparitia lui un rol foarte important jucandu-l ereditatea.
Tipul II apare la persoanele de peste 40 de ani, care, in general, sunt supraponderale si, de obicei, mai au in familie astfel de cazuri de diabet.
Persoanele cu diabet trebuie luate in evidenta, urmarite periodic de medicul specialist, intrucat diabetul netratat sau necontrolat poate duce, in timp, la complicatii grave: vasculare, renale, oculare si neurologice.

Alte teste necesare

Test pentru depistarea glaucomului

Aceasta analiza identifica una dintre cele mai comune boli de ochi, diagnosticabila numai de catre medicul oftalmolog.

Cum se face? Aceasta analiza se realizeaza prin masurarea tensiunii intraoculare, examinarea fundului de ochi si efectuarea unui examen de camp vizual.
Riscurile neefectuarii: Glaucomul netratat poate duce, in timp, la orbire.

Examenul citologic Papanicolau

Trebuie facut de toate femeile de peste 20 de ani (sau mai devreme, daca si-au inceput viata sexuala). Este testul care poate depista cancerul de col uterin, cel mai frecvent cancer genito-mamar din Romania.
Exista anumiti factori de risc pentru acest cancer, printre care: debutul precoce al vietii sexuale, prima sarcina la varsta foarte tanara, nasteri si avorturi repetate, parteneri sexuali multipli (aparitia lui nefiind influentata de frecventa raporturilor sexuale cu acelasi partener), anumite infectii cu transmitere sexuala cum ar fi infectia cu Papiloma virusul uman (HPV) si infectia genitala cu virusul Herpes simplex tip II.

Cum se face? Se "racleaza" usor colul uterin, iar secretiile recoltate (ce contin celule descuamate) sunt aplicate pe lame si trimise la laborator.
Riscurile neefectuarii: Daca nu este descoperit din timp, cancerul de col uterin poate fi extrem de greu de vindecat.

Masurarea tensiunii arteriale (TA)

Daca la masuratori succesive (o data pe luna, trei luni consecutiv) se descopera ca ai o TA crescuta (mai mare de 140/90 mmHg), trebuie sa te adresezi unui cardiolog care sa te tina sub observatie si eventual sa-ti instituie un tratament antihipertensiv adecvat.

Cum se face? Masurarea tensiunii arteriale implica folosirea unui tensiometru (electronic sau cu mercur).
Riscurile neefectuarii: Hipertensiunea arteriala netratata este extrem de grava si poate provoca accidente vasculare cerebrale, infarct miocardic, insuficienta cardiaca congestiva, boli renale etc.
Mortalitatea la cei cu tensiune mai mare de 160/100 mmHg, netratata, creste cu 100% in 20 ani.

Ecografia cu sonda vaginala

Ca metoda de depistare a cancerului uterin, se foloseste in ultima vreme ecografia cu sonda vaginala (transvaginala). Factorii favorizanti sunt: obezitatea, hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat, sindromul ovarelor polichistice, lipsa nasterilor, menopauza tardiva, administrarea prelungita si in doze mari de hormoni estrogeni.

Cum se face? Sonda ecografului, izolata steril, este introdusa in vagin si emite "trenuri" de ultrasunete. Ecourile reflectate de diverse tesuturi sunt receptionate si procesate de computer pentru a fi transformate in imaginea pe care medicul o vede pe ecran.
Riscurile neefectuarii: cancerul uterin – nedescoperit la timp – este greu de vindecat.

Analiza urinei

Aceasta analiza depisteaza daca exista proteine sau glucoza in urina (semne ale anumitor boli renale si ale diabetului zaharat). Urocultura identifica prezenta infectiilor urinare. Principalele simptome ale infectiei urinare sunt: durere lombara, usturime la urinat, urinat frecvent, sange in urina, urina tulbure cu miros urat, febra etc.

Cum se face? Se recolteaza urina de dimineata – la mijlocul jetului – (dupa ce ai facut toaleta regiunii genitale in prealabil) intr-un recipient steril luat de la laborator. In anumite conditii poate fi necesara recoltarea urinei de pe parcursul a 24 de ore (tot intr-un recipient steril).
Riscurile neefectuarii: Infectiile urinare netratate pot ascensiona, cuprinzand ureterele si rinichii, formele grave ducand chiar la pierderea functionalitatii rinichiului afectat (insuficienta renala).

Articol publicat in revista SANA.

text: Mihai Popa

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2 3

Recomandari
Libertatea
Publicitate
Huff
VIVA!
Retete
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Sport si sanatate