Dr. Roxana Chirilă răspunde la întrebările pe obstetrică–ginecologie! Astăzi despre un virus periculos!

Infecţia cu HPV (Human Papilloma Virus = Virusul Papilloma Uman) constituie unul din cele mai dezbătute subiecte la ora actuală, deoarece s-a dovedit ştiinţific că acest virus este incriminat în apariţia cancerului de col uterin.

Cum pot lua infecţia?

Modalitatea de transmitere principală a infecţiei cu HPV este prin contact sexual; studiile au arătat că mai mult de jumătate dintre femeile active sexual au fost infectate cu acest virus cel puţin o dată în viaţă.

Există mai multe tulpini HPV care au fost numerotate şi împărţite în două categorii:

– tulpinile cu RISC SCĂZUT de a determina apariţia cancerului, mai frecvent implicate în formarea condiloamelor genitale (formaţiuni benigne, excreşcente, ce seamănă cu „aluniţele”)

– tulpinile cu RISC CRESCUT de a determina cancer de col uterin.

Este bine să ştiţi că în general evoluţia „rănilor” de pe colul uterin (leziunile precursoare cancerului de col uterin), precum şi a cancerului, este lenta, necesitând 10-20 ani de la contractarea infecţiei cu HPV până la apariţia cancerului de col uterin.

Din păcate, acest virus nu este incriminat doar în apariţia cancerului de col uterin, ci şi în a altor tipuri de cancere: vaginal, vulvar, anal, penian şi orofaringian.

Cum acţionează HPV?

În timpul contactului sexual virusul se transmite de pe piele sau de pe mucoase şi ulterior infectează celulele de suprafaţă ale organului expus (col uterin, vagin, anus etc.).

În cadrul celulelor virusul formează anumite proteine care stimulează creşterea necontrolată a celulelor infectate.

De cele mai multe ori, sistemul imun al unui organism sănătos identifică aceste celule „bolnave” şi le elimină. Dacă nu se produce acest lucru, în cadrul celulelor infectate apar mutaţii care permit în continuare creşterea celulelor şi multiplicarea lor, ducând la formarea tumorii.

Cum pot preveni infecţia cu HPV?

Folosirea corectă a prezervativului la fiecare contact sexual scade riscul transmiterii infecţiei, dar nu o previne în totalitate. Zonele neacoperite de prezervativ pot fi infectate şi de aceea prezervativul nu asigură o protecţie completă împotriva HPV.

Având un partener stabil sansele de a contracta HPV sunt mai mici.

Vaccinarea împotriva HPV previne infecţia cu anumite tulpini de HPV (16 si 18), statistic implicate în determinarea a 75% din cancerele de col uterin.

Cum aflu dacă am infecţia cu HPV?

Există mai multe teste de depistare a infecţiei cu HPV. Modalitatea de recoltare este similară testului Papanicolaou, constând în prelevarea unor celule de la suprafaţa colului uterin cu ajutorul unei periuţe speciale, metoda nefiind dureroasă.

În funcţie de solicitare se identifică particule din ADN-ul sau ARN-ul viral, rezultatul putând conţine:

– identificarea infecţiei HPV cu o tulpină cu risc crescut (fara a se preciza care);

identificarea infecţiei cu tulpinile 16 şi 18;

– identificarea infecţiei cu una sau mai multe tulpini mai frecvent întâlnite în populaţie (cu precizarea tulpinii respective).

Aceste teste sunt de obicei efectuate în două situaţii:

– în cazul unui rezultat Papanicolaou anormal;

– ca test screening pentru cancerul de col uterin, la femeile peste 30 ani, în combinaţie cu testul Papanicolaou.

Cum se tratează infecţia cu HPV?

Nu există tratament medical pentru infecţia cu HPV. Odată cantonat în celulele pe care le infectează, virusul poate fi eliminat doar odată cu acestea, prin recunoasterea şi eliminarea lor de catre sistemul imun al unui organism imunocompetent.

Acest lucru se produce în majoritatea cazurilor, de obicei în interval de 1-2 ani. Condiloamele genitale şi „ranile” colului uterin pot fi tratate prin diverse metode.

Printre cele mai frecvente metode de tratament aplicate leziunilor precanceroase de la nivelul colului uterin se numară:

– conizaţia (extirparea cu bisturiul obisnuit sau cu bisturiul electric a unui con de ţesut care să conţină şi partea afectată);

– electrorezecţia cu ansă diatermică (procedeu similar);

– criochirurgia (distrugerea ţesutului prin îngheţare);

– vaporizarea cu laser (distrugerea ţesutului cu laser).

În funcţie de localizare, pentru condiloamele genitale se folosesc:

– criochirurgia;

– vaporizarea cu laser;

– elecrocauterizarea (ardere);

– tratament local cu anumite substante.

Dr. Roxana ChirilăMedic Specialist Obstetrică – Ginecologie

Cabinet Medical Obstetrică – Ginecologie Dr. Roxana Chirilă
 

Recomandari
Spune-ne parerea ta
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Sport si sanatate