Vedete care nu cuvanta

29.10.2004, 23:59 . Actualizat 21.08.2013, 17:01

Homepage / Animale de casa

Nu dau interviuri, nu viseaza Oscaruri si nu sunt ahtiate dupa cariera. Poate se mai umfla in pene din cand in cand (asta doar daca au pene!), alearga dupa cate un os de ros sau inoata impotriva curentului. Dar toate aceste mici defecte de vedeta par absolut normale in cazul lor. La urma urmei, nu sunt decat niste animale!

Convingatori si convinsi

Cele mai indragite vedete ale cinematografiei sunt, poate, cele care niciodata in viata lor n-au rostit vreo replica. Animalele – mai ales pisicile, cateii, maimutele si cetaceele, cu inteligenta lor unanim recunoscuta – au insa alte metode de a se face iubite. Le-au consacrat dragalasenia, sinceritatea cu care isi joaca rolurile si mesajul pe care reusesc sa-l transmita dincolo de puterea vorbelor.
Bineinteles, ca orice vedete, au si ele profesorii lor de actorie – dresorii. Uneori se mai inhiba in fata camerei de filmat si-si uita „replicile” sau se enerveaza daca nu sunt tratate cu consideratie.

Dar, in fond, cu atat mai laudabila este munca pe care o depun in numele artei! Si sa nu credeti cumva ca nu sunt constiente de ceea ce fac. Ba, dimpotriva, sunt chiar mandre sa munceasca alaturi de oameni si-si dau intotdeauna seama cand sunt apreciate. Iar in ceea ce priveste talentul, fiti siguri ca este nevoie de anumite aptitudini pentru a ajunge sub lumina reflectoarelor. Spre exemplu, Lassie…

A inotat si a castigat

Veterana actorilor necuvantatori este, fara indoiala, Lassie, „catelusa” din rasa Collie. Ghilimelele nu sunt o greseala de tipar: in acest rol „feminin” a fost distribuit la inceput un catelus. Asta se intampla acum cincizeci de ani, cand se turna primul film din lungul sir al aventurilor lui Lassie.
Curajosul Pal era un catel parca destinat actoriei; viata lui adevarata ar fi putut deveni si ea subiect de film.

Pal era doar un pui atunci cand adevaratul sau stapan l-a trimis sa se antreneze cu Rudd, un dresor cu experienta. Dar pentru ca „tatal” lui Pal n-a avut destui bani pentru a achita niste datorii mai vechi, s-a hotarat sa-l vanda pe micul collie. Rudd, care-l indragise pe inteligentul pui, s-a hotarat sa-l cumpere el.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Destăinuirea emoționantă a lui Teo Trandafir: „Dacă îl chem acum, vine fără să întrebe de ce”. Cine este singurul bărbat din showbiz pe care se bazează oricând

Sansa lui Pal s-a ivit in momentul in care a inceput primul film din seria Lassie. Initial, producatorii alesesera pentru acest rol un caine cu experienta in show-urile TV. Dar la un moment dat s-au confruntat cu o problema. Catelusa deja vedeta nu voia cu nici un chip sa joace o anumita parte din scenariu: trebuia sa sara in apa unui rau pentru a salva un copil de la inec. Aflat si el in zona, impreuna cu noul sau stapan, Pal a inteles imediat ceea ce i se cerea catelusei.
Si (poate mai mult din spirit cavaleresc, ca sa o scuteasca pe „domnisoara” de un lucru atat de dificil) s-a aruncat el in apa ca sa salveze copilul. Bineinteles ca cei prezenti au fost atat de impresionati de initiativa lui Pal, incat i-au acordat pe loc sansa de a o interpreta el pe Lassie.

O vedeta uriasa (la propriu)

Keiko, balena alba care tanjea dupa libertate in celebrul film Free Willy, se poate lauda ca e cel mai bun actor din randul necuvantatoarelor. A reusit sa convinga o lume intreaga, desi, in realitate, ea, personal, nu-si dorea catusi de putin sa mai revina langa suratele ei. Dar soarta ii harazise altceva: impresionata de mesajul filmului ei, o asociatie de protectie a animalelor s-a gandit sa-i faca un bine dragalasei balene si, dupa terminarea filmului, s-o elibereze „de-adevaratelea”.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Horoscop Urania: 5 zodii ajutate de Jupiter să adune bani și să rezolve probleme acute în luna iulie

Numai ca biologii care au incercat s-o convinga pe Keiko de beneficiile libertatii s-au lovit de incapatanarea uriasei vedete. Timp de trei ani, cercetatorii au tot insotit-o in larg, cu barcile, ca s-o invete sa vaneze si sa se familiarizeze cu alte balene din apropierea coastelor Islandei. Keiko s-a bucurat, ce-i drept, de „bazinul mult mai mare in care era lasata sa se joace, dar, probabil, a socotit ca acesta era doar onorariul cuvenit pentru talentul ei actoricesc.

Ori de cate ori biologii voiau sa o lase in compania altor balene albe, Keiko se intorcea la oameni, dovedindu-le clar ca „n-are ce discuta” cu cei din specia ei. In cele din urma, biologii au fost nevoiti sa cedeze si sa accepte faptul ca relatia speciala dintre Keiko si oameni nu poate fi inlocuita de nici o alta. Asa ca s-au transformat ei in orca, asumandu-si rolul de parinti adoptivi.

Au stat impreuna cu Keiko pe mare – cand in apa, cand in barca -, dandu-i lectii despre ocean, curenti marini si felul in care trebuie sa vaneze balenele. Acum, Keiko pare foarte incantata de noua ei viata. In 2001, la sfarsitul lunii august, toata familia Keiko a plecat in primul ei drum mai lung prin ocean: a sosit vremea migratiilor.

O mie si unu de dalmatieni

Nu o suta, nu doua, ci mai bine de o mie de catelusi au jucat in prima ecranizare (cu actori adevarati) a povestii lui Disney: un numar record in istoria tuturor filmelor cu animale. 101 dalmatieni s-a bucurat, e drept, de un succes enorm, dar bataile de cap ale producatorilor au fost si ele pe masura.

O mare de blanite patate, de latraturi si de stapani agitati – cam asa au aratat platourile de filmare si imprejurimile acestora in timpul turnarilor.
De ce atata nebunie? Pai, conform scenariului, toti cei 99 de miniactori trebuiau sa se incadreze intr-o limita de varsta (nu mai mult de patru luni). Dar, cum se stie, catelusii cresc foarte repede. In plus, nici unul nu poate fi dresat inainte de a fi implinit doua luni, iar pentru asemenea rol fiecare pui avea nevoie de cel putin trei saptamani de antrenament.

Ramanea, asadar, cam putin timp si pentru actorie: fiecare catelus adus pe platou juca doar cate sapte-opt zile si apoi trebuia sa faca loc altuia, mai micut de statura. Producatorii filmului au fost nevoiti sa inchirieze un hotel, in care sa locuiasca toti cateii si stapanii acestora. Chiar daca aici era un vesnic du-te vino, locurile fusesera amenajate in asa fel incat catelusii sa nu aiba probleme de acomodare.

Singura regula mai putin placuta a fost „momentul dezinfectarii”: fie om, fie catelus, au trecut cu totii prin baia cu apa oxigenata. Nu de alta, dar trebuia distrus orice germen care ar fi putut imbolnavi puiutii.
Va puteti imagina cum s-au desfasurat filmarile? Dar ia ganditi-va ce s-a intamplat la sfarsitul acestora, cand au fost invitati la petrecere absolut toti cateii (nu doar dalmatienii) care au participat la realizarea filmului!

Alina Miron

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro