Teamă, frică, anxietate… învață să faci diferența între ele
:contrast(8):quality(75)/https://www.avantaje.ro/wp-content/uploads/2018/08/shutterstock_84559630.jpg)
Termeni ca frică', atac de panică', anxietate' au devenit aproape uzuali. Uneori ȋi folosim pentru a ne justifica, alteori pentru a ne disculpa sau pentru a scădea din presiunea asociată sarcinilor cu care suntem ȋmpovăraţi. Cu toate acestea, de la frică la anxietate și atac de panică sunt mai mulţi pași, uneori dificil de recunoscut.
Frica reprezintă o emoţie puternică, dar firească ȋn anumite situaţii de viaţă. De exemplu, atunci cȃnd vedem că ne-a luat foc mașina, că suntem atacaţi de o persoană răuvoitoare, ori suntem ȋn pericol să ne scufundăm cu barca este normal să ne temem. Instinctul de conservare declanșează mecanismul fricii pentru a ne apăra de un pericol real. Dacă nu ne-am speria, probabil că nu am ști cum să reacţionăm. Așadar, frica are ȋn ea o componentă sănătoasă, menită să ne protejeze.
Anxietatea reprezintă un cumul de frici și ȋngrijorări iraţionale care ajung să interfereze cu activităţile noastre zilnice. Gȃnduri negre', anticiparea unor pericole care ȋn prezent nu există sau, cum spune un proverb vechi, frica de posibilitatea căderii drobului de sare sunt caracteristice persoanelor anxioase. Frica specifică anxietăţii nu mai este una firească, ci una iraţională deoarece nu există obiectul fricii. El este doar ȋn mintea celui care o simte.
Atacul de panică reprezintă, ȋn mod ironic, un mecanism de apărare prin care mintea se descarcă de ceea ce nu mai poate tolera. Atacul de panică este parșiv, fiind adesea confundat cu diverse boli. Un atac de panica durează, ȋn medie, cam 10 minute. Apar modificări psihice și somatice, cum ar fi ameţeală, puls crescut, dorinţa de a fugi ȋntr-un loc cunoscut, frica intensă de moarte, frica de a ȋnnebuni, senzaţie de decorporalizare, hipervigilenţă, dificultatea de a respira.
Diferenţele dintre frica specifică instinctului de conservare și frica patologică sunt ușor de recunoscut, ȋn special pentru că una este justificată ȋntr-un anumit context, iar alta apare ca din senin', neavȃnd un temei real. Așadar, putem spune că sunt mai mulţi pași de verificat, ȋnainte de a ne autodiagnostica.
Ȋn timp ce frica specifică instinctului de conservare trece odată cu dispariţia pericolului, frica patologică ne poate urmări zilnic, afectȃnd calitatea vieţii și a relaţiilor și ajungȃnd pȃnă la izolare. Ȋn acest caz, este necesară intervenţia specialiștilor pentru restabilirea echilibrului psihic și emoţional.
foto: Shutterstock
Raluca Ignat
Citește și:
Beneficiile mersului pe jos. Cât de importante sunt plimbările în aer liber?