Te îngrași când mănânci sănătos?

farfurie cu somon

În mare, știi alimentele care îți fac bine, precum și pe cele de care ar trebui să te ferești. De data aceasta, îți ofer o nouă perspectivă a binelui și răului alimentar: nu produsele ar trebui să fie în centrul atenției, ci felul în care reacționează organismul atunci când le consumi.

De exemplu, știm cu toții că este important să consumăm somon ca parte a unei diete echilibrate pe care ne tot propunem să o respectăm. Ceea ce nu este greșit!

Nutriționista americană Lyn-Genet Recitas, autoarea cărții „Planul. Slăbește rapid eliminând alimentele <<sănătoase>> care ne îngrașă“, propune o nouă abordare: nu mânca somonul știind, în teorie, că este un aliment bun, ci observă felul în care reacționează organismul după o astfel de porție și abia apoi hotărăște dacă ți se potrivește sau nu. Pare complicat?

La baza acestei teorii dezvoltate de nutriționistă stă noțiunea de inflamație cronică. „Ideea potrivit căreia aceasta se află în spatele majorității bolilor și afecțiunilor a trecut în prima linie a preocupărilor comunității medicale în ultimele decenii.

Nenumărate studii au stabilit legătura dintre acest tip
de inflamație și cancer, diabet, boli de inimă, sindromul de intestin iritabil (SII), bolile Crohn, Alzheimer, Parkinson, sindromul ovarian polichistic, infertilitate, îmbătrânire prematură și obezitate. Când își îndeplinește funcția sa primară, inflamația este un lucru pozitiv.

Este reacția imunologică a corpului la o rană sau la o boală, aceea care ne permite să luptăm împotriva infecției. Este de dorit ca reacția inflamatorie să aibă loc rapid atunci când ne rănim, pentru a accelera procesul vindecării și a ajuta la protecția țesuturilor.

Problemele apar când inflamația nu se atenuează și devine cronică. Când corpul este plin de chimicale inflamatorii, problemele de sănătate latente sunt declanșate, îmbătrânim prematur și, da, ne îngrășăm.“

Alimente cu efect inflamator

„Există alimente cu efect inflamator asupra fiecăruia dintre noi. Aceste alimente pot fi sănătoase în vid, dar când se combină cu structura chimică unică a organismului, pot fi de-a dreptul toxice. Atunci când mâncăm unul dintre aceste alimente declanșatoare, corpul, ca un minunat mecanism ce este, simte că în organism a fost introdus ceva toxic.

Corpul intră în alertă maximă, crezând că este atacat, și inundă țesuturile cu apă, încercând să mențină acea substanță toxică (și substanțele, și chimicalele pe care le-a eliberat) departe de creier și de alte țesuturi vitale – astfel apar umflăturile, urticariile, mâncărimile și afectarea țesuturilor.

Ca urmare a faptului că întreaga energie a corpului este concentrată asupra problemei, alte sisteme ale organismului încep să-și încetinească digestia, circulația sângelui și funcția cognitivă. Așadar, creșterea în greutate nu este altceva decât reacția chimică a corpului tău la anumite alimente.“

Apa

Pentru scăderea greutății este esențial să bei o cantitate de apă egală cu 1/32 din greutatea ta corporală. Pentru fiecare jumătate de litru de apă de care îți privezi corpul, riști să te îngrași cu un sfert de kilogram.

Toate funcțiile metabolice și celulare din corp au nevoie de apă. Te simți obosită? Încearcă să bei mai multă apă și vei vedea cum îți va spori energia după ce ai ușurat corpul de sarcina suplimentară și i-ai eliberat rezervele de energie. Când nu bei apă, crește și reacția inflamatorie a corpului.

Ai grijă la…

Fulgii de ovăz. Se spune despre fulgii de ovăz că scad colesterolul și că sunt un aliment prietenos. Este posibil să fie așa. Dar, dacă au un efect inflamator în cazul tău, este posibil să ai efectul invers, adică să ridice nivelul colesterolului.

Somonul. Pare să fie inclus în toate listele de superalimente și alimente antiinflamatorii, însă lucrurile stau altfel. Conform constatărilor autoarei, somonul are o rată de reactivitate de 85%. Este un pește bogat în uleiuri.

De îndată ce gătești uleiul de pește, începi să-i schimbi structura, făcându-l să devină potențial inflamator. Este totodată bogat în acizi grași Omega 3, care sunt instabili la temperaturi ridicate, iar proteinele pot fi denaturate cu ușurință.

Sosul de tomate (și orice produs din tomate – ketchup, salsa și supa de tomate). Tomatele au în mod natural un conținut ridicat de acid. Majoritatea produselor conservate sau îmbuteliate de tomate conțin acid citric, care le crește aciditatea și exacerbează artrita, psoriazisul, eczemele și refluxul gastroesofagian.

Tofu. Soia interferează cu nivelurile de estrogen și dezactivează tiroida. În plus, reduce absorbția de zinc, esențial pentru funcția imunitară, precum și pentru sănătatea prostatei și a sistemului digestiv.

Curcan. Carnea de curcan este 85% reactivă, așa că, dacă vei comanda un burger care conține curcan în loc de carne de vită sau de miel, nu-ți va mai fi de folos nici pentru talie, nici pentru sănătate. Câți oameni mănâncă la prânz sendvișuri cu carne de curcan crezând că e o opțiune sănătoasă?

Brânza. Brânza de capră este mai puțin reactivă decât cea de vacă.

Vinul roșu – cel alb este mai acid – aduce beneficii remarcabile pentru sănătate și scăderea în greutate. Vinul scade stresul și, prin urmare, scade și nivelul cortizolului. Când ne simțim în largul nostru, digerăm mai bine. Iar când digestia este ușurată, ne îngrășăm mai puțin.

Ciocolata. Ai grijă să conțină 65% cacao sau mai puțin. Când procentul este mai ridicat, ciocolata devine prea acidă, putând declanșa inflamația și refluxul gastroesofagian.

Carnea de vită este prietenoasă, însă poate fi greu de digerat, așa că este bine ca majoritatea oamenilor să o consume doar o dată pe săptămână.
Desertul care poate avea cele mai multe efecte negative după masă este înghețata. O problemă ar fi excesul de lactate.

În plus, orice aliment rece inhibă digestia și, ori de câte ori se întâmplă asta, apar necazuri. Dacă-ți place înghețata, îți recomand să o rezervi pentru gustarea de după-amiază, într-o zi caldă de vară. Ține minte: cu cât chimicalele și conservanții sunt mai puțini, cu atât corpul tău poate să digere alimentul respectiv mai ușor.

De vină nu sunt caloriile, ci chimia

Concluzia autoarei? „Scăderea în greutate nu are legătură cu mărimea porției. Nu e vorba de calorii. E vorba de chimie. În ultimă instanță, nu contează câte calorii mănânci ca să slăbești, atâta timp cât consumi alimente pe care organismul tău le arde <<curat>> (adică sunt non-reactive). Caloriile reactive te îngrașă, în timp ce caloriile curate nu fac asta.“

  • Alimente cu reactivitate 90%: pește de crescătorie, mezeluri, majoritatea sushi-urilor, hot dog, chifle, porumb, aluat de pizza cu crustă groasă.
  • Alimente cu reactivitate 85%: crevete, carne de curcan, vinete, ovăz, iaurt grecesc, fasole neagră, conopidă, varză, brânză de casă, grepfrut, somon, sparanghel.
  • Alimente cu reactivitate 70%: iaurt obișnuit, fasole verde, portocale, carne de porc, paste din făină albă sau integrală.
  • Alimente cu reactivitate mică: fructe cu sâmburi, usturoi, năut, spanac organic, ridichi, carne de miel, de pui, brânză de oaie sau de capră, pere, mere, fructe de pădure (fără căpșuni și zmeură), sfeclă, rucola.

Autor: Cătălina Chiricheș

Sursa foto: 123rf.com

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro
Loading...

EVA.RO
Recomandari
Doctorul Zilei
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Sanatate