Prof. dr. Alexandru Blidaru: “Cancerul mamar diseminează frecvent pe cale limfatică și în special spre ganglionii axilari”

Prof. dr. Alexandru Blidaru: “Cancerul mamar diseminează frecvent pe cale limfatică și în special spre ganglionii axilari”

“CHIRURGIA cancerului mamar este meseria noastră”

Cancerul mamar este cea mai frecventă neoplazie în rândul femeilor, chiar și a celor tinere, iar această afecțiune necesită un tratament complex, interdisciplinar, în cadrul căruia chirurgia continuă să aibă un rol central.

Chirurgia modernă a cancerului mamar are ca scop nu numai supraviețuirea pacientei, dar și păstrarea imaginii corporale cât mai puțin afectată – nu numai viață, ci o viață frumoasă după cancer mamar. Prin apariția conceptului de chirurgie oncoplastică, intervențiile chirurgicale nu mai sunt mutilante.

Alături de echipa sa, prof. dr. Alexandru Blidaru aduce tratamentul chirurgical al cancerului mamar în România la standarde actuale internaționale, folosind tehnici oncoplastice și realizând reconstrucții mamare imediate postmastectomie, astfel încât impactul psihologic negativ al bolii este redus prin păstrarea sau chiar îmbunătățirea aspectului estetic. Aceste intervenții chirurgicale nu împietează tratamentul oncologic asociat – chimioterapia, hormonoterapia, imunoterapia sau radioterapia și nu afectează supraviețuirea la distanță sau riscul de apariție al recidivei.

Prof. dr. Alexandru Blidaru
Profesor Universitar, Şef Disciplină Chirurgie Oncologică, Departament Chirurgie – Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila', Bucureşti
Şef Secţie Chirurgie şi Ginecologie Oncologică II, Institutul Oncologic „Prof. Dr. Al. Trestioreanu' Bucureşti
Preşedinte și Fondator al Societăţii Române de Chirurgie a Sânului şi Oncologie

“Se întâmplă lucruri bune în România”

CHIRURGIA FRUMOASĂ A CANCERULUI MAMAR

Am stat de vorbă cu prof. dr. Alexandru Blidaru, chirurg oncolog la Institutul Oncologic „Prof. Dr. Al. Trestioreanu' Bucureşti de 35 de ani, numărând peste 25.000 de operații și cu mult mai multe consultații. În niciun caz nu se poate reda în câteva pagini tumultul unei vieți de chirurg. Ar fi ca și cum am lua în palme câțiva stropi din mare și am încerca să auzim vuietul valurilor. Putem doar aduce un pic mai aproape un strop din povestea profesională a profesorului Blidaru.

Sunteți unul dintre cei mai renumiți chirurgi oncologi din România. Se vorbește frecvent de dumneavoastră pe internet, în reviste și pe holurile spitalelor. Cum v-ați descrie în trei cuvinte?

Se spune că sunt foarte exigent și cred că așa este – cer mult de la colaboratorii mei, mai mereu sunt nemulțumit de ceea ce fac eu și de ceea ce fac ei, dar niciodată nu le cer lor mai mult decât îmi cer mie însumi. Îmi place să învăț continuu lucruri noi, să fiu în pas cu ceea ce se întâmplă în lume și chiar cu un pas înainte dacă se poate – un vechi proverb spune că un câine nu e niciodată prea bătrân dacă încă învață trucuri noi. Ca să răspund, cele trei cuvinte sunt – exigent, curios și meticulos.

Ce înseamnă exigent, curios și meticulos în chirurgia cancerului de sân?

Nu cred că poți fi un profesionist, indiferent de domeniu, fără a fi exigent și riguros. Văd curiozitatea ca prima treaptă spre cunoaștere și evoluție, iar meticulozitatea stă la baza oricărui lucru bine făcut. Am o bucurie în a afla și a face tot timpul ceva nou. Dacă vrei să faci ceva bine trebuie să știi cât mai mult despre acel subiect, trebuie să îl cunoști în profunzime.

Tratamentul cancerului mamar e complex, individualizat și personalizat în funcție de o mulțime de factori. Chirurgia modernă a cancerului mamar presupune standarde ce trebuie aplicate în funcție de acești factori, dar importante sunt discernământul și experiența medicului care tratează. Și aici intervine specializarea continuă, curiozitatea, dorința de a fi cu fiecare ocazie mai bun.

Ca să vă dau un exemplu concret, având și specializare în chirurgie plastică, efectuez în același timp și intervenția de chirurgie oncologică și pe cea de chirurgie plastică reconstructivă. Bineînțeles că este o provocare să faci aceste două componente ale chirurgiei oncoplastice, care în mod normal sunt realizate de doi chirurgi, dar e o mare satisfacție profesională. Realizez operații de mastectomie cu reconstrucție imediată, împreună cu echipa mea de peste 20 de ani.

Mă bucur că există în România centre specializate care tratează cancerul mamar conform standardelor actuale, sunt însă încă multe cazuri operate și tratate suboptimal. Cred că pentru a oferi aceleași șanse unei paciente, indiferent de zona geografică în care se află, este necesară centralizarea tratamentului cancerului mamar, în unități medicale dedicate, concomitent cu specializarea medicilor care tratează această afecțiune. Acesta este unul dintre motivele pentru care în 2012 am înființat Societatea Română de Chirurgie a Sânului și Oncologie (SRCSO) ce reunește specialiști implicați în diagnosticul și tratamentul afecțiunilor mamare cu scopul de a contribui la educația medicală continuă în acest domeniu. Prin conferințele internaționale organizate anual în București, stagii de specializare ale medicilor români în centre internaționale și diseminarea celor mai noi informații privind cancerul mamar determinăm îmbunătățirea calității actului medical în acest domeniu în România.

Ați format generații întregi de medici. Cum faceți să îi motivați pe tineri, să îi țineți aproape și să le cultivați această dedicare și pasiune pentru o meserie atât de frumoasă dar grea în același timp?

Sunt în permanență înconjurat de studenți, rezidenți, medici tineri și specialiști la început de drum. Țin cursuri de supra-specializare pentru medicii chirurgi și ginecologi, mă ocup de instruirea rezidenților în diferite specialități (chirurgie generală, ginecologie, radioterapie, chirurgie plastică). În timpul anului universitar, avem activități didactice cu studenții de la medicină generală, an IV, din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila'. Tot în cadrul UMF „Carol Davila' sunt coordonator de lucrări de licență și conducător de doctorate.

Aștept mult de la ei și pentru unii poate fi prea solicitant, însă cei care își doresc să învețe și să se dedice acestei profesii devin parte din echipa noastră multidisciplinară. Consider că este esențial ca medicii tineri să profite de fiecare oportunitate de a fi în contact direct cu specialitatea aleasă — de la comunicarea cu pacienții la stabilirea conduitei terapeutice și a diferitele tehnici chirurgicale. Perioada formării este definitorie pentru un profesionist și încerc să îi învăț cum să pună un diagnostic corect dar și cum să deschidă o pensă. Întotdeauna în echipa chirurgicală implic cât mai mulți medici tineri rezidenți sau specialiști în curs de perfecționare, chiar dacă uneori îmi este mai greu. Dar o iau ca pe o provocare care îmi place. Atunci când unii dintre ei învață și operația se desfașoară în simfonie, responsabilitatea mea este de a trece la următorul tânăr pentru a-l învăța și o luăm de la început.

M-a bucurat când o fostă elevă, acum medic rezident în Germania, mi-a scris pentru a-mi spune că tehnicile folosite în spitalul din Germania îi erau deja cunoscute în urma intervențiilor chirurgicale realizate de echipa noastră la Institutul Oncologic București „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu' (IOB). La IOB echipa înseamnă Șef de Lucrări dr. Cristian Ioan Bordea, dr. Elena Ichim, dr. Bassam El Houcheimi și ceilalți colegi din secția de chirurgie.

Dar dumneavoastră, de unde ați învățat?

Am învățat în primul rând de la tata și de la echipa de chirurgi a Spitalului Floreasca, pe vremea când era singurul spital de urgență din București.

Am avut șansa să învăț chirurgie oncologică de la mari profesori. Cel care m-a format a fost profesorul Alexandru Trestioreanu și dânsul mi-a orientat cariera. Am fost marcat de eleganța cu care opera profesorul Eugen Proca. Nici acum nu îmi vine să cred că am făcut lucrarea de diplomă sub îndrumarea profesorului Dan Setlacec și că atunci când nu scriam destul de bine îmi lua caietul, corecta și continua să scrie. Subiectul a fost despre o tehnică originală de a dânsului de mastectomie. Modestia îl făcea să spună că e doar un artificiu de tehnică. Și cumva predestinat, acesta a fost subiectul ales de dânsul pentru lucrare și aceasta a devenit preocuparea mea profesională de o viață. Am efectuat lucrarea de doctorat cu profesorul Ion Bălănescu despre tratamentul conservator al cancerului mamar. Alături de profesorul Alexandru Trestioreanu, profesorul Ion Chiricuță m-a ajutat să mă apropii și să înțeleg mai bine principiile chirurgiei și ale oncologiei.

Era atunci epoca radicalității în chirurgia oncologică însă, treptat, am simțit că și calitatea vieții este importantă și m-am apropiat de chirurgia reconstructivă și estetică. Primele mastectomii cu reconstrucție imediată din IOB, probabil în premieră în România, le-am facut în 1999 împreună cu un bun prieten, dr. Octavian Badea, căruia îi sunt recunoscător. E o bucurie ori de câte ori am ocazia să operez cu dânsul pentru că este un chirurg extraordinar și un om de o bunătate și o modestie remarcabile.

De-a lungul activității profesionale am avut privilegiul să operez împreună cu mai mulți chirurgi plasticieni – prof. dr. Tiberiu Bratu, dr. Dana Jianu, conf. dr. Radu Jecan, dr. Florin Juravle și dr. Cătălin Stîngu. Cu toții ne-am unit experiența pentru binele pacienților, am învățat unii de la alții și le sunt recunoscător.

Cât de mult s-a schimbat conduita terapeutică în ultimii 35 de ani, de când v-ați alăturat, ca tânăr chirurg, echipei profesorului Alexandru Trestioreanu la Institutul Oncologic București?

Unul dintre cele mai importante aspecte care au influențat evoluția tratamentului cancerului mamar este reprezentat de investigațiile pre-terapeutice care trebuie efectuate. Dacă acum 20 sau chiar 10 ani intram în operație fără a ști cu exactitate ce tip de intervenție trebuie făcută și hotărârea era luată în timpul operației, acum, datorită multiplelor investigații preoperatorii disponibile, suntem mult mai pregătiți.

În chirurgia modernă nu se poate vorbi de un tratament corect al cancerului mamar fără puncție biopsie care să confirme cu certitudine diagnosticul și care să stabilească caracteristicile și agresivitatea bolii. Frica pacientelor de puncția biopsie e nejustificată. Nu există nici o dovadă că aceasta poate determina diseminarea bolii sau o evoluție ulterioară nefavorabilă. Înainte de a avea la dispoziție puncția biopsie singura posibilitate de a stabili cu siguranță natura bolii era excizia chirurgicală a tumorii și efectuarea examenului histopatologic extemporaneu (în timpul operației). Acest lucru înseamnă că trebuia să așteptăm până ce medicul anatomopatolog efectua acest examen și stabilea diagnosticul pe care ni-l comunica. În cazul tumorilor de mici dimensiuni acest lucru nu este posibil și pacienta are nevoie de o nouă intervenție chirurgicală dacă diagnosticul la examenul postoperator (la parafină) confirmă malignitatea. În plus, fără a avea un diagnostic de certitudine preoperator, nu se poate stabili cu exactitate tipul intervenției chirurgicale și nici nu se poate face injectare pentru identificarea și biopsia ganglionului santinelă.

Din păcate mai văd și acum paciente care nu au fost investigate suficient preoperator, lucru ce nu ar trebui să se mai întâmple. Excizia chirurgicală a tumorii mamare fără puncție biopsie în prealabil trebuie să rămână numai o alternativă de excepție. Tot pre-terapeutic trebuie să facem cât mai multe investigații imagistice și de laborator pentru a stabili în principal două lucruri: dacă boala a determinat modificări în altă parte decât la nivelul sânului și care e starea de sănătate a pacientei. Toate aceste investigații sunt obligatorii pentru a permite Comisiei de Diagnostic și Indicație Terapeutică să stabilească secvențele terapeutice – în unele cazuri intervenția chirurgicală este primul pas, în timp ce în altele trebuie efectuat tratament sistemic preoperator (neoadjuvant). Lipsa investigațiilor preoperatorii împiedică îndeplinirea unui alt standard al chirurgiei oncologice actuale – identificarea și biopsia ganglionului santinelă. Nu se mai poate vorbi de chirurgie oncologică a sânului fără biopsia ganglionului santinelă, iar o metodă sigură, cu riscuri mici, e cea cu trasor radioactiv. Înjectarea acestuia se face înainte de intervenția chirurgicală, lucru care nu este posibil dacă nu avem un diagnostic exact pus pe baza puncției biopsie. În IOB, împreună cu dr. Cristian Ioan Bordea, am început să facem identificarea și biopsia ganglionului santinelă în afecțiuni oncologice din anul 2003 și de atunci am efectuat mii de astfel de proceduri și probabil am acumulat cea mai mare experiență din țară.

Puteți să ne detaliați importanța identificării și biopsiei ganglionului santinelă?

Cancerul mamar diseminează frecvent pe cale limfatică și în special spre ganglionii axilari. Identificarea acestor ganglioni este foarte importantă pentru stabilirea tratamentului postoperator iar extirparea celor bolnavi are rol curativ. Clasic, cancerul mamar se trata prin extirparea tuturor ganglionilor axilari, ceea ce reprezintă un risc mai mare pentru apariția edemului brațului și al sânului. Chirurgia axilară selectivă se efectuează prin identificarea și biopsia ganglionului santinelă – primul ganglion invadat. Ganglionul santinelă este oglinda fidelă a stării ganglionilor axilari și dacă acesta nu este invadat extirparea tuturor ganglionilor axilari devine nenecesară.

Astfel, chirurgia axilară e mai puțin invazivă iar riscul de edem scade. Deși folosim această tehnică de 17 ani, ea s-a impus cu greu, ajungând mai cunoscută în ultima vreme și prin contribuția pacientelor informate. Mentalitatea pacientelor s-a schimbat mult în ultima perioadă. Dacă mai demult eram întrebat dacă am scos toți ganglionii axilari, acum sunt întrebat câți am scos, uneori cu îngrijorare dacă am scos mai mult de unul.

Nu este o regulă – poate fi un ganglion santinelă sau mai mulți (4-6); în plus, în timpul operației trebuie extirpați și alți ganglioni care, fără să fie santinelă, au modificări suspecte. Rezultatul examenului histopatologic indică apoi pașii următori – dacă acești ganglioni nu sunt invadați atunci continuarea intervenției axilare e nenecesară; dacă sunt invadati, în anumite cazuri se impune continuarea intervenției chirurgicale. Biopsia ganglionului santinelă nu este indicată atunci când avem metastaze axilare confirmate, caz în care se recomandă extirparea tuturor ganglionilor axilari. În cazurile puțin avansate identificarea și biopsia ganglionului santinelă reprezintă un standard în chirurgia cancerului mamar.

Ce se întâmplă însă atunci când investigațiile pre-terapeutice impun un tratament sistemic preoperator? Ce anume presupune acest tratament?

Tratamentul sistemic preoperator, numit neoadjuvant, este reprezentat de chimioterapie. Din păcate, pentru multe dintre paciente ideea chimioterapiei e legată de o boală avansată, incurabilă. Acesta este încă un mit cu care ne luptăm. Tratamentul neoadjuvant este indicat în cazurile agresive de boală dar și în situațiile în care se dorește tratament conservator iar mărimea tumorii sau raportul dintre mărimea tumorii și a sânului nu permite acest lucru. Tratamentul sistemic preoperator determină în cele mai multe situații reducerea tumorii mamare. Este recomandat ca înaintea începerii tratamentului tumora să fie marcată cu un reper (clips) pentru a putea fi ulterior identificată în timpul operației. Răspunsul foarte bun la tratamentul neoadjuvant, de multe ori tumora micșorându-se până la dispariție, face ca intervenția chirurgicală să fie mai anevoioasă. Este cumva prețul reușitei care trebuie plătit.

Care este atitudinea pacientelor față de toate aceste investigații și tratamente preoperatorii, mai ales în contextul în care toată lumea când află că are o suspiciune la nivelul sânului se gândește că e nevoie cât mai repede de operație?

Dacă pacienta află că are o tumoră mamară, vrea să scape de boală și vine pregatită pentru operație. Efectuarea puncției, a investigațiilor și tratamentelor preoperatorii nu înseamnă pentru ea decât amânarea vindecării. Sunt multe paciente care au o tumoră despre care știu de câteva luni, însă doresc o operație în zilele imediat următoare consultației. Și de multe ori aceste paciente găsesc medici care să facă operația, sărind etapa investigațiilor preoperatorii. Mai mult decât atât, de multe ori operația dorită de pacientă este mastectomia, chiar mastectomie bilaterală, acest lucru fiind înțeles ca un sacrificiu pentru vindecare. Frecvent, după ce explic că recomandarea mea este o operație care conservă sânul sunt întrebat dacă extirparea lui nu este mai sigură. Este dovedit de multă vreme că mastectomia nu e mai sigură în cazuri cu indicație de tratament conservator, ci este doar mai urâtă. Tipul adecvat de intervenție chirurgicală se stabilește în funcție de stadiul bolii, răspunsul la tratament, vârsta, afecțiunile asociate, caracteristicile anatomice și așteptările pacientei. Marea majoritate a cancerelor mamare puțin avansate pot fi tratate chirurgical eficient, cu conservarea sânului, tratamentul conservator având aceleași rezultate la distanță ca mastectomia, dar conferind o altă calitate a vieții – mult mai bună.

O mare parte din timpul consultațiilor este necesar nu atât pentru a stabili diagnosticul și conduita terapeutică, cât pentru a convinge pacienta de calea pe care trebuie să o urmeze. În contextul pandemic actual este cu atât mai dificilă comunicarea având în vedere că ne vedem doar ochii. Este important pentru mine să știu că pacienta a înțeles ce are de făcut. Îi prezint, dacă există, diferitele opțiuni, dar nu termin consultația niciodată fără recomandarea mea terapeutică cea mai potrivită pentru situația în care se află. Operez la IOB și în mai multe clinici private unde fac echipa cu dr. Elena Ichim și dr. Bassam El Houcheimi. Avem împreună atâtea operații, atâtea amintiri încât cu ei și cu tinerii noștri rezidenți suntem mult mai mult decât o echipă, mult mai mult decât un grup de prieteni, suntem chiar o familie.

Pacienta întotdeauna alege unde dorește să se opereze, unde se simte mai confortabil. Sunt unele paciente care vor să se opereze imediat fără să treacă prin toate etapele de diagnostic. Sunt alte paciente care amână tratamentul din diverse motive personale sau profesionale. Admir devotamentul unei profesoare care nu vrea să lase elevii în mijlocul semestrului, însă atunci când consider că este necesară începerea imediată a tratamentului, nu renunț la a încerca să o conving că sănătatea dânsei trebuie pusă în acest moment pe primul loc, toate celelalte lucruri devenind secundare. Trebuie să facă tratament pentru a se întoarce sănătoasă la elevi. Uneori este foarte greu să convingi pe cineva și sunt foarte nefericit când înțeleg că persoana din fața mea nu va alege calea care știu sigur că este cea mai bună. Tratamentul cancerului mamar este cu siguranță neplăcut (e un eufemism), dar o cale mai bună nu este cunoscută încă. Ceaiurile, sucurile, albinoterapia, bioenergia și multe altele similare au lucruri în comun: iluzii deșarte și fatalitate. Dar așa cum zice un proverb arab poți să duci calul la apă, dar nu poți să-l faci să bea.

Pomeneați mai devreme operația dublă ce presupune mastectomie și reconstrucție imediată. În acest caz pacienta nici nu simte practic pierderea sânului.

Chirurgia modernă a cancerului mamar are o importantă componentă de chirurgie reconstructivă și estetică, iar chirurgia oncoplastică trebuie să devină un standard. Rezultatul estetic trebuie gândit de la început. Sigur că tratamentul bolii, care e una foarte serioasă, trebuie să fie primordial, însă aspectul estetic este cel care îmbunătățește calitatea vieții. E important să existe viață după tratamentul de cancer mamar dar noi încercăm să fie și o viață frumoasă. Alexis Carrel spunea: „Calitatea vieții e mai importantă decât viața însăși'. Sânul este organul-simbol al feminități, iar atunci când mastectomia este necesară, există într-adevăr soluții pentru a limita impactul emoțional. Vreau să subliniez că mastectomia cu conservarea tegumentelor și a areolei și reconstrucția imediată nu crește riscul de recidivă și nu afectează supraviețuirea. Fac reconstrucția sânului imediat după mastectomie, în aceeași intervenție chirurgicală, încă din 1999 și de când există Subprogramul Național care decontează implanturile folosite pentru reconstrucția sânului după mastectomie, numărul acestui tip de operație a crescut. Numai în ultimii ani echipa noastră a efectuat peste 200 de reconstrucții mamare.  Folosirea implanturilor în chirurgia mamară are beneficii importante, dar în același timp poate crește riscul complicațiilor imediate. Discernământul și experiența în patologia mamară sunt esențiale atunci când se stabilește o anumită conduită de tratament. Uneori după chirurgia cancerului mamar este necesară operația de simetrizare. În funcție de tipul intervenției chirurgicale efectuată pentru sânul bolnav, se stabilește operația necesară sânului controlateral. De cele mai multe ori poate fi vorba de o operație de micșorare și ridicare a sânului, dar există situații când este indicată mastectomia bilaterală. Este așa numita mastectomie controlaterală profilactică. Ea este necesară pentru reducerea riscului de apariție a cancerului controlateral la o femeie care are un cancer mamar unilateral sau în cazul femeilor fără cancer, dar cu risc foarte mare de a face această boală. Este cazul femeilor cu mutații BRCA1 sau BRCA2, al celor cu antecedente familiale numeroase de cancer mamar sau ovarian, anumitor tipuri de cancer mamar la vârstă tânără, altor mutații genetice decât cele BRCA. Rar există și alte situații speciale, de excepție, în care se poate efectua această intervenție.

Sunteți unul dintre cei mai căutați chirurgi din țară – câte intervenții chirurgicale ați făcut de-a lungul carierei?

Le-am pierdut demult șirul. Dacă ar fi să pornesc de la o medie anuală, cel mai probabil am făcut peste 25.000 – 30.000 de operații. De la un timp mi se pare cumva chiar indecent să le număr. Sunt legat afectiv de fiecare dintre pacientele pe care le-am operat și mă emoționează și bucură de fiecare dată mesajele de sărbători de la pacienți.

Care este situația acestei boli în România și ce se poate îmbunătăți?

Investigațiile periodice, de rutină, contribuie la depistarea bolii într-un stadiu incipient și cu cât diagnosticul bolii se stabilește mai devreme cu atât tratamentul este mai eficient și mai puțin agresiv. Din păcate în România încă nu există un program de screening național eficient, ceea ce face ca procentul de cazuri diagnosticate în stadii avansate să fie mare comparativ cu alte țări. Faptul că din ce în ce mai multe femei fac examinări periodice, ceea ce se numește screening oportunistic, are impact la nivel individual, nu național – poate schimba în bine viața persoanei care se investighează, dar nu modifică semnificativ rata de depistare a bolii și nici mortalitatea prin cancer mamar la nivel național. Sigur există neplăceri legate de controlul periodic. Nu putem ignora disconfortul, costul, anxietatea, expunerea la radiații. În anumite situații apare necesitatea de a continua investigațiile pentru a exclude un cancer: puncție biopsie sau chiar intervenție chirurgicală pentru o tumoră care de multe ori se poate dovedi în final benignă. Dar cântărind avantajele și dezavantajele examinărilor periodice, e demonstrat faptul că acestea salvează vieți. Fiecare femeie ar trebui să facă o ecografie începând cu 20 – 25 de ani, o mamografie după 40 – 45 de ani. Ritmul acestor controale precum și necesitatea altor investigații este determinat de simptomatologie, modificări ale sânilor, factori de risc pentru cancerul mamar printre care istoricul familial și eventualele mutații genetice.  În plus este foarte important ca aceste investigații să fie efectuate cu aparate performante și interpretate de un medic cu experiență în patologia sânului. Când în România screeningul național va funcționa și oamenii vor fi mai informați și mai atenți la sănătate, tratamentul cancerului mamar va arăta și el diferit.

Vorbind despre grija pentru sănătate, în ce măsură contribuie alimentația, sportul și stilul de viață la prevenția sau vindecarea cancerului mamar?

Cancerul mamar poate să apară la orice vârstă chiar dacă nu există factori de risc, antecedente sau un teren genetic. Un stil de viață sănătos, cu alimentație săracă în dulciuri și grăsimi și activitate fizică alături de o greutate corporală normală contribuie la scăderea riscului de apariție a cancerului mamar și totodată scade și riscul de recidivă la pacientele tratate de această afecțiune. Activitatea fizică după operație este permisă cu menajarea brațului pe partea operată. Nutriționistul este un membru necesar al echipei multidisciplinare. După diagnosticul de cancer mamar, femeile tind să își re-evalueze modul de viață și obiceiurile alimentare, sperând că o schimbare semnificativă în alimentație va ajuta vindecarea. Nu există alimente sau suplimente alimentare care să acționeze ca niște „remedii magice'. Sunt adeseori întrebat de tratamente alternative promovate intens la care însă nu există nicio dovadă că pot face bine, însă de multe ori pot produce dezechilibre importante și pot îngreuna astfel tratamentul. Pacientele ar trebui să realizeze că dacă ar exista orice metodă alternativă eficientă, ar fi deja folosită pe scara largă în domeniul medical, pentru că în medicina modernă multe dintre tratamente au la bază substanțe naturale.

Sprijinul familiei e foarte important pentru orice pacientă aflată într-un asemenea moment greu al vieții, gândirea pozitivă este o componentă esențială a tratamentului și îndreptăm pacientele către consiliere psihologică specializată. Impactul unui astfel de diagnostic este un șoc pentru oricine, iar sprijinul emoțional poate ajuta mult mai mult decât o dietă găsită pe internet.

Dar dumneavoastră cum faceți față la așa multă suferință pe care o vedeți zi de zi?

Cu greutate. Când văd o pacientă sunt foarte concentrat pe partea medicală. Dar după ce stabilesc diagnosticul și recomand conduita terapeutică, invariabil preiau din povara celei din fața mea. E imposibil să nu te afecteze suferința pacientelor și a familiilor lor. Cel mai mult mă impresionează pacientele tinere și pacientele tăcute, cele care acceptă această dramă din viața lor cu curaj. În același timp mă bucur enorm când știu că am reușit să redăm bucuria vieții unui om sau când apare o viață după un tratament de cancer mamar, pentru că da, în ultima vreme, avem din ce în ce mai multe paciente tinere care după tratament rămân însarcinate și dau naștere unor copii mult doriți.

Cum arată o zi oarecare din viața dumneavoastră?

De cele mai multe ori plec pe întuneric de acasă și revin când este din nou întuneric. În general ajung la spital înainte de ora 7, înaintea tuturor colegilor mei de pe secție și mă ocup în primul rând de organizarea și coordonarea activității din Secția de Chirurgie Oncologică II a Institutului Oncologic București, împreună cu asistenta șefă Ana-Maria Dumitrache. Urmează vizita în care sunt prezentați și examinați pacienții din secție și după aceea rezolvăm problemele curente. Este un colectiv medical bine închegat, cu personalități diferite, pe care încerc să îl duc pe drumul performanței profesionale. Apoi încep programul operator – intervențiile chirurgicale pentru proprii pacienți, cât și pentru pacienții celorlalți colegi, atunci când sunt cazuri dificile. Mulți dintre acești pacienți nu vor afla niciodată că am fost prezent la operația lor. Aceasta cred că este una din responsabilitățile unui șef de secție de chirurgie. În partea a doua a zilei consult la Clinica ProfMedica sau la Medsana și operez în mai multe centre medicale private.

Nu putem omite perioada pe care o trăim – simțiti că în contextul epidemiologc actual, s-a schimbat ceva în ceea ce privește activitatea dumneavoastră și tratamentul pacienților cu cancer mamar?

Debutul pandemiei în Romania a fost un șoc pentru noi toți, o perioadă de confuzie și incertitudini, stare ce persistă încă pentru nu știm cât timp. În primele două săptămâni am operat numai urgențele, neștiind ce va urma, dar am ținut legătura cu toți pacienții care fie au început tratamentul oncologic, fie au fost reprogramați pentru intervențiile chirurgicale, acolo unde acest lucru a fost posibil. În toate aceste luni nicio amânare a vreunei intervenții chirurgicale nu a avut repercusiuni asupra evoluției bolii.

Acum deși avem zilnic mii de cazuri confirmate pozitiv SARS-CoV-2, am învățat să funcționăm, am adoptat noi proceduri, avem echipamente de protecție și ne desfășurăm activitatea într-un ritm aproape normal atât în Institutul Oncologic București cât și în clinicile și spitalele private. Toți pacienții care urmează să fie operați sunt testați în prealabil, personalul medical poartă echipament de protecție chiar și în afara sălilor de operație, pacienții poartă mască și luăm măsuri de distanțare fizică pe toată perioada spitalizării. Dar și așa tot mai mulți pacienți și colegi de ai noștri s-au îmbolnăvit.

Ce faceți atunci când nu munciți?

Mă bucur de cei din jurul meu – familie și prieteni apropiați. Mai nou am făcut o pasiune pentru istoria medievală europeană. Aș spune că subiectul mă fascinează, deși legat de sensul acestui cuvânt am controverse cu un bun prieten. Îmi place marea și apa în general și e o adevarată fericire când am puțin timp liber să pot sta cu o carte în mână. Ai mei mă ceartă că și în perioada în care nu sunt la spital, lucrez, citesc, învăț și sunt tot timpul în legătură cu echipa care urmărește pacienții operați și îi pregătește pe cei programați la operație.

Tata a fost chirurg, eu sunt chirurg, deși văzându-l cât muncește într-un spital de urgență mi-am zis că nu voi face niciodată medicină. Dar până la urmă viața m-a adus să practic această meserie pe care încerc să o fac cât mai bine. Niciunul dintre copiii mei nu a ales această profesie, poate pentru că au văzut ce program încărcat presupune o viață de chirurg. Dar sunt bucuros că își caută singuri drumul în viață fără să fie influențați de mine.

Prof. dr. Alexandru Blidaru operează la Institutul Oncologic București și în centre centre medicale private și oferă consultații la Medsana și Clinica ProfMedica.

www.profmedica.ro

Foto> PR

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro
Recomandari
Libertatea
Shtiu.ro
Publicitate
Huff
VIVA!
Retete
Baby
TV Mania
Sfatul parintilor
Mai multe din Interviurile Avantaje