Pianistul Horia Mihail: „Dacă luăm viețile fiecăruia dintre noi, observăm un lucru comun. Niciodată traiectoria nu este rectilinie în sus, este o sinusoidă”

19.01.2024, 16:23 . Actualizat 05.11.2024, 09:27

Pianistul Horia Mihail este unul dintre cei mai cunoscuți și talentați muzicieni ai generației sale, un nume de referință al scenei muzicii clasice românești și internaționale. Este totodată și un susținător al tinerei generații de artiști printr-o serie de proiecte desfășurate în orașul său natal, Brașov.

Cu un parcurs muzical riguros dedicat pianului, Horia Mihail a acceptat provocările unor evenimente culturale cu notorietate precum „Music On', „Stradivarius', „Pianul călător', „Duelul Viorilor'.

Ce opere s-au ascultat în seara Concertului Extraordinar de Anul Nou din 6 ianuarie intitulat „Splendid Mozart'?
Eu am interpretat partea solistică a Concertului Nr. 23 K 488 în La Major de Wolfgang Amadeus Mozart. Este o lucrare absolut superbă, cu un adagio, poate una dintre cele mai frumoase piese muzicale care a fost vreodată scrisă.

De ce este atât de specială această lucrare pe care dumneavoastră ați ales-o pentru începutul de an?
Părțile extreme, prima și a treia parte ale acestui Concert debordează de optimism și tonalitatea La Major este una caldă, care aduce bucurie doar prin simpla ei intonare. În momentul în care ne gândim, totuși, că geniul Mozart a folosit această tonalitate nu pentru unul, ci pentru două Concerte pentru pian, ambele la fel de spectaculoase și savuroase pentru public, nu putem decât să începem noul an cu multă speranță.

Pentru că vorbiți atât de frumos despre Mozart, aș vrea să vă întreb dacă aveți compozitori preferați pe care îi interpretați cu plăcere sau poate cu mai multă ușurință sau pasiune decât pe alții?
Asta e o întrebare dificilă! De obicei sunt îndrăgostit de compozitorul pe care îl cânt. Acum, când vorbim, sunt îndrăgostit de Antonín Dvořák. Sunt îndrăgostit și de alți compozitori, mai mult sau mai puțin cunoscuți. Trebuie să recunosc, însă, că sunt mai aproape de spiritul german. Cânt cu foarte multă plăcere atât clasici germani, cât și romantici – Schuman, Brahms și alții. Poate iubesc în mod special muzica lui Ludwig Van Beethoven.

Sunteți un susținător al tinerei generații. Dovada este implicarea dumneavoastră în proiectele din orașul natal, Brașov, fiind directorul Centrului Cultural „Apollonia'. Cât de importantă este implicarea artiștilor confirmați în evoluția celor la început de drum?
Este foarte important să ne implicăm și în crearea unui public, să ne asumăm rolul de educatori, fiindcă altfel, dacă ne bazăm doar pe sistemul educațional actual, lucrurile nu arată foarte roz. Motiv pentru care de fiecare dată când am oportunitatea, inițiez sau particip la o diversitate de evenimente și acțiuni care să aibă tânăra generație în prim-plan.

Dacă ar fi să integrăm Brașovul în peisajul cultural național, cum se vede el?
Se vede din ce în ce mai bine în ultimii ani. Brașovul a luat un avânt cultural și cred că este cel mai activ oraș din România pe timpul verii. Sunt zeci de concerte în aer liber, zeci de expoziții, evenimente culturale din varii domenii.
De asemenea, atât Filarmonica, cât și Opera Brașov, de cele mai multe ori, susțin spectacolele cu casa închisă. Am avut ocazia să ascult și să îi avem invitați pe unii dintre cei mai mari artiști ai lumii. Cred că anul trecut concertul anului s-a desfășurat la Brașov, când l-am avut invitat într-un concert al Filarmonicii și pe celebrul violoncelist Mischa Maisky.
Iar înființarea de curând a Centrului Cultural „Apollonia' reunește marea majoritate a forțelor culturale locale, mai ales prin prisma faptului că infrastructura este una cât se poate de darnică. Este vorba despre un spațiu expozițional în care se întâmplă și ateliere pentru copii și lansări de carte și proiecții de film. Vorbesc despre „Banca de Cultură', fosta bancă săsească, aflată chiar în mijlocul, în inima centrului istoric al Brașovului, precum și alte spații, precum cinematografe, turnuri ale cetății, catacombele Brașovului și multe altele. Până când toate aceste spații vor fi folosite la capacitate maximă mai este un proces lung, având în vedere că România nu trece prin cea mai bună situație financiară, iar actualele ordonanțe limitează drastic activitatea noastră. Cu toate acestea, speranța rămâne și atât eu, cât și colegii mei suntem determinați să transformăm Brașovul într-un centru cultural important, nu al României, ci al întregii Europe de Est.

Ce mesaj aveți pentru tinerii artiști care citesc acest interviu, care sunt la început de drum, care poate uneori sunt descurajați, nu au destul curaj sau care visează atât de mult încât au impresia că nu o să li se întâmple niciodată.
Un mesaj simplu nu cred că este suficient. Dacă luăm viețile fiecăruia dintre noi, cei care am ajuns la maturitate, observăm un lucru comun. Niciodată traiectoria nu este rectilinie în sus, este o sinusoidă. Iar atunci când suntem pe partea descendentă, să spunem, trebuie să avem răbdare, să fim optimiști și să credem în menirea noastră de a aduce bucurie și frumos semenilor noștri.

Apropo de această privire de ansamblu pe care dumneavoastră o aveți, nu pot să nu menționez proiectul „Pianul călător', prin intermediul căruia ați avut ocazia să ajungeți în diferite orașe din țară, poate într-unele în care muzica clasică ajunge mai puțin. Cum a fost primit?
Este foarte adevărat, tocmai asta și-a propus acest proiect, să ducă muzica în orașe în care nu existau piane de concert. Și pe această listă sunt orașe importante ale României precum – Alba Iulia, Deva, Roman, Tulcea și altele.
Prin acest proiect pe care îl desfășor de mulți ani cu sprijinul Societății Române de Radiodifuziune, fiindcă aceste piane călătoare, cinci la număr, aparțin radioului public, am creat posibilitatea ca în aceste orașe să aibă loc mini stagiuni.
În decursul timpului, și aici mă refer la ultimii aproape 15 ani, s-a creat un public. Dacă am pornit cu săli aproape goale, iată, în anul de grație 2023, marea majoritate a locurilor unde aceste experiențe – „Pianul Călător' sau „Duelul Viorilor' sau „Vioara lui Enescu' – au loc, ne așteaptă cu un public doritor, din ce în ce mai cunoscător. Dau exemple: la Deva în 2006 au fost 20 și ceva de spectatori, iar 2023 ne-au ascultat 250 de oameni la fiecare concert. Și nu e singurul exemplu!

Ceea ce mă face să cred că se creează o conexiune foarte frumoasă între dumneavoastră, pe scenă, și publicul, comunitatea care asistă. Dar există și o conexiune care se naște între artiștii care interpretează. Cum o puteți descrie?
Cu fiecare muzician se creează alt tip de relații. Important este ca în momentul în care recreăm acea energie care, practic, se transformă, care se dezvoltă datorită nouă, a celor care producem sunete, acea energie obligatoriu trebuie să ajungă la public într-un fel sau altul.
Pe Tiberiu Soare îl cunosc de foarte mult timp, suntem prieteni, este un muzician absolut fenomenal, o minte sclipitoare și abia aștept să revin pe scenă alături de el într-un concert foarte important, spun eu, atât pentru public, cât și pentru organizatori, Fundația Calea Victoriei, una dintre cele mai importante organizații non-guvernamentale ale României.

Andreea Chebac, foto: Virgil Oprina

Actorul Alex Bogdan despre Eva Măruță: era așa de mișto ce făcea pe set, încât mi-am găsit imediat relaxarea…'

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro